Unele considerații privind vechimea și originea numelui Ungheni în lumina documentelor scrise

Vă prezint un link unde puteți citi despre originea numelui Ungheni

http://www.nationalmuseum.md/ro/press_releases/journal_tyragetia/tyragetia_serie_noua_vol_v_xx_nr_2_istorie_muzeologie

Un nou început: cu bicicleta la şcoală

Cadrele didactice şi elevii de la Liceul “Vasile Alecsandri” din Ungheni au găsit un mod mai neobişnuit de a promova modul sănătos de viaţă. O parte dintre ei se deplasează zilnic la liceu cu… bicicleta.
Anul acesta, în faţa liceului a fost amenajată o parcare specială pentru biciclete. Ideea îi aparţine consilierului orăşenesc Iaroslav Cojocaru, un tînăr om de afaceri din Ungheni. “Este un fost absolvent de-al liceului nostrum. Anume el a venit atît cu idea, cît şi şi cu transpuenerea în practică a acesteia, contibuind la amenajarea parcării”, a menţionat Lidia Covali, directoarea liceului, după care a adăugat: “Este un om de-al nostru de nădejde”.
În primăvară, chiar în preajma parcării pentru biciclete, va fi instalat şi un panou cu Regulile de circulaţie pentru bicicliştii alecsandrişti.
La ora actuală, numărul acestora este de 11, dar cu siguranţă va creşte. De aceea au fost amenajate deja două parcări, unde încap 20 de bicilete.  “Dacă această practică va lua o amploare, am putea să mai amenajăm un teren pentrru parcarea biciletelor”, susţine Lidia Covali. În plus, directoarea speră că acest exemplu va fi urmat şi de alte instituţii de învăţămînt din Ungheni.
Vera Burlacu, profesoară de limbă română la liceu, a fost printre primii promotori ai modului sănătos de viaţă, mergînd cu bicicleta de zeci de ani. Mergea prin parcuri, la cumpărături. Acum, vine şi la liceu cu bicicleta. Zilnic! Chiar dacă, la început, simţea priviri stranii din partea trecătorilor, acum este obişnuită şi nu o mai deranjează. “Ar fi păcat să nu vin cu bicicleta, mai ales că ştiu că o voi găsi exact acolo unde am lăsat-o, astfel că stau fără grijă toată ziua în liceu”, accentuează dînsa. Mai mult ca atît, doamna profesoară o găseşte şi reparată. Paznicii de la liceu au grijă de aceasta.
Şi elevii sînt mulţumiţi. Cosmin-Ionuţ Toma, elev în clasa a V-a, spune că-i place foarte mult să vină cu bicicleta la şcoală, chiar mai mult decît cu maşina. Băiatul a însuşit deja şi regulile de circulaţie, întrucît părinţii îi permit să se deplaseze singur. Alexandru Chivriga, elev în clasa a VIII-a,  vine la şcoala cu bicicleta tocmai din cartierul Bereşti. “Părinţii nu mi-au cumpărat bicicleta special pentru şcoală. Acum însă simt că o folosesc cu un scop anume şi sînt mîndru de aceasta”, spune dînsul.

UNGHENI | Natalia Junghietu
Sursa: http://www.expresul.com/2013/11/13/un-nou-inceput-cu-bicicleta-la-scoala/

Sosirea primului tren în gara din Chişinău (28 august 1871)

Astăzi aniversăm 141 de ani de la sosirea primului tren în gara din Chişinău.
Se întâmpla pe 28 august 1871, odată cu darea în exploatare a liniei de calea ferată Odesa – Kuciurgan – Tiraspol – Tighina – Chişinău, după doi ani de lucrări.
Trecuseră vreo 40 de ani de la momentul când a fost inaugurată prima cale ferata din lume pentru trenurile cu abur (linia dintre Stockton şi Darlington, în Anglia, septembrie 1825).
După 1871, reţeaua feroviară din Basarabia s-a extins şi spre vest. În aprilie 1873 a fost finalizat tronsonul Chişinău – Corneşti, iar în iunie 1875 s-au încheiat lucrările pe segmentul Corneşti – Ungheni Prut.
Primul tren de probă a traversat Prutul pe 12 februarie 1876, circulaţia feroviară peste pod începând în mod oficial pe 19 martie în acelaşi an.
Iniţial podul de la Ungheni era unul de lemn. Din motive de securitate a transportului, în curând podul de lemn a fost înlocuit cu unul de metal.
Proiectarea şi construcţia noului pod i-au fost încredinţate arhitectului francez Gustave Eiffel, cel care a construit şi turnul din Paris care îi poartă numele. Podul lui Eiffel a fost inaugurat pe 14 martie 1877, fiind folosit şi astăzi de trenurile care traversează Prutul.
Tot în 1877 s-a dat în exploatare calea ferată dintre Tighina şi Galaţi, în 1894 cea dintre Mateuţi, Bălţi şi Noua Suliţă, iar în 1914 liniile dintre Basarabeasca şi Cetatea-Albă precum şi dintre Ungheni şi Bălţi.
O istorie aparte e legată de ecartament.
Construită iniţial cu ecartamentul larg (1524 mm), calea ferată Iaşi-Chişinău a fost refăcută în întregime într-un singur an după Unirea din 1918 de administraţia românească, circulaţia trenurilor cu ecartament normal (1435 mm) începând pe 3 septembrie 1922.
După cedarea Basarabiei către URSS în iunie 1940, ecartamentul secţiunii Chişinău-Ungheni Prut a fost din nou lărgit de sovietici, apoi îngustat în vara lui 1941, odată cu ofensiva militară germano-română.
În vara anului 1944, la revenirea sovieticilor, ecartamentul căii ferate Iaşi-Chişinău a fost iarăşi lărgit, linia fiind secţionată de noul hotar pe Prut dintre URSS si România. După un an, România a readus tronsonul aflat pe teritoriul său la ecartamentul normal, în timp ce linia rămasă pe teritoriul sovietic a păstrat ecartamentul larg.

Sursa: http://tanchistiiinvizibili.wordpress.com/2012/08/28/sosirea-primului-tren-in-gara-din-chisinau-28-august-1871/

„Trăim prin prisma profesorului care ne-a marcat”

De Ziua Profesorului, „Adevărul” a stat de vorbă cu Nicolae Lachi, unul dintre cei mai buni dascăli de matematică din țară, care a educat sute de olimpici.
Aici puteți citi articolul - http://adevarul.ro/moldova/social/profesorul-nicolae-lachi-traim-prisma-dascalului-ne-a-marcat-1_524e60dcc7b855ff56f9d77d/index.html

Țeava pentru gazoduct n-a ajuns încă pe șantier

Un nou articol despre gazoductul Ungheni-Iași, care îl puteți citi făcîd click la linkul http://adevarul.ro/moldova/economie/Teava-gazoductul-independentei-republicii-moldova-gazprom-n-a-ajuns-inca-santier-1_52490fdfc7b855ff56df3534/index.html

Începînd cu primăvara anului 2014, drumul R1 Chișinău-Ungheni-Sculeni, va intra în reparație

Începând cu primăvara anului viitor Republica Moldova urmează să se transforme într-un adevărat șantier. Și asta pentru că vor demara ample lucrări de reabilitare și reconstrucție a traseelor naționale. Acest subiect a fost abordat în cadrul unui interviu realizat de UNIMEDIA  cu ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Vasile Botnari.

Până la finele anului vor fi încheiate contracte pentru executarea lucrărilor de reabilitare şi construcţie a 158 km de drumuri, după cum urmează:

1)   Reabilitarea drumului R1 Chişinău-Ungheni-Sculeni, km 6 – km 68(62 km);

2)   Construcția drumului de ocolire a or. Ungheni, R1 km 96 –  km 104(8 km);

3)   Reabilitarea drumului M3 Chişinău-Giurgiuleşti,km 151 – km 171 şi km 179 – km 190(31 km);

4)   Reabilitarea drumului R33 Hînceşti-Lăpuşna-M1 km 0.00 – km 37  (37 km);

5)   Construcția drumului de ocolirea a satelor Slobozia Mare, Cîșlița Prut și Giurgiulești, M3 Chişinău-Giurgiuleşti 20 km;

Pentru continuarea modernizării rețelei de drumuri au fost semnate două acorduri noi de finanţare cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare(BERD) şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) în sumă totală de 300 milioane euro, pentru realizarea lucrărilor de reabilitare și construcție a unor sectoare de drumuri naţionale, cu lungimea totală de 306 km:

R14 Bălţi-Sărăteni kilometrul 26 – 38, km 43–61, și km 64-67 (reabilitare);

R9 Soroca-Arioneşti, kilometrul  0.00 – 31(reabilitare);

R34 Hînceşti-Leova-Cahul, km 0.00 – 83.0 (reabilitare);

R6 M1-Ialoveni, km 0 – 6 (reabilitare);

M1 Chişinău-Leuşeni, km 6 –14 (reabilitare);

M21 Chişinău-Dubăsari-Poltava, km 6 –15 (reabilitare);

M3 Porumbeni-Cimislia, 19 km (construcție nouă);

M3 ocolirea or. Cimişlia, 7 km (construcție nouă);

M3 ocolirea or. Comrat, drum nou, 18 km (construcție nouă);

R1 Chișinău – Ungheni, km 74-96, km 104 – 120;

R16 Bălți – Fălești – Sculeni, km 5 – 59;

„La drumuri eu cred că noi ştim care este situaţia. Important este faptul că avem, la această etapă, foarte multe drumuri în reabilitare totală. Șantierele pe care le vedeți peste tot prin Moldova sunt semn clar că se lucrează. Astăzi, avem un volum de lucrări capitale la drumuri fără de precedent de când suntem stat independent – aproape 300 de km, dintre care 245 de km sunt reabilitate din fonduri externe. În timpul apropiat sperăm să începem semnarea contractelor cu companiile care vor efectua lucrări pe alte 306 km de drum, care vor fi reabilitate din creditele de 300 milioane de euro, oferite de BERD şi BEI. Avem încrederea că, treptat, situaţia se va îmbunătăţi”, a menționat ministrul Botnari.

Pentru a vedea harta reparației drumurilor, dar și sursa informații pe http://www.expresul.com/2013/09/20/harta-incepind-cu-primavara-anului-2014-drumul-r1-chisinau-ungheni-sculeni-va-intra-in-reparatie/#axzz2f8I4KksY

Gazoductul Iaşi-Ungheni, un sat de-a lui Potiomkin

Ştiţi ce înseamnă „satul lui Potiomkin”? E un sat care, de fapt, nu există. General-feldmareşalul rus Grigori Potiomkin era favoritul (asta însemnând şi amant) împărătesei Ecaterina a II-a a Rusiei. El se ocupa de administrarea Crimeii, ce era de curând anexată la Imperiul Rus. Păi, iată, când peninsula a fost vizitată de Iosif al II-lea, împărat al Sfântului Imperiu Roman (Imperiul Habsburg), care în 1775 a obţinut Bucovina de la Imperiul Otoman, şi de regele Poloniei, Potiomkin a instalat pe traseul parcurs de aceştia nişte decoruri uriaşe, pe care erau desenate sate şi oraşe bine amenajate şi prospere, care, la depărtare, păreau o realitate, dar, de fapt, nu erau decât o ficţiune.

Continuarea o citiți pe http://www.flux.md/articole/15133/

Străzile Bernardazzi și Hasdeu, din orașul Ungheni, inaugurate oficial după renovare capitală

Săptămîna trecută a avut loc inaugurarea oficială a străzilor Bernardazzi și Hașdeu care au fost renovate capital.
Zeci de ungheneni și oaspeți din orașele înfrățite Reghin și Jonișkis au participat la festivitatea oficială de deschidere a străzilor.
Acest lucru a fost realizat în cadrul proiectului  „Reparația unor porțiuni de străzi din orașul Ungheni ” costul total fiind de aproximativ 8,4 mln lei. Primăria orașului Ungheni a alocat 4 mln lei, iar suma de  4,4 mln lei a reprezentat contribuția Fondului de Investiții Sociale din Moldova.
Primarul orașului Ungheni , Alexandru Ambros prezent la eveniment a vorbit despre proiectul de reparație a acestor străzi,  subliniind  „Primăria orașului depune toate eforturile pentru ca Ungheniul să devină un oraș mai frumos, mai civilizat și cu condiții bune de trai. Renovarea capitală a acestor străzi, precum și repararea și modernizarea trotuarelor și parcărilor reprezintă un început al realizării  acestui deziderat. ”
Victor Săculțanu, directorul SRL „ConsViand”, firma care a executat lucrările de renovare,  a vorbit celor prezenți despre procesul de lucru. Iar, elevul LT „Gheorghe Asachi”, Denis Butnaru a mulțumit primarului orașului Ungheni pentru străzile și trotuarele frumoase, recitînd în acest sens o poezie compusă chiar de bunica acestuia, locuitoare a orașului Ungheni.
Alexandru Ambros împreună cu directorul firmei care a efectuat lucrările de reparație au tăiat panglica, inaugurînd în mod oficial cele 2 străzi recent renovate capital.
Copii prezenți la eveniment au primit în dar baloane tricolore, iar la final pe străzile proaspăt inaugurate au fost plimbați pe gratis cu un trenuț.


Sursa: http://www.expresul.com/2013/09/03/strazile-bernardazzi-si-hasdeu-din-orasul-ungheni-inaugurate-oficial-dupa-renovare-capitala/

Cezara Kolesnik, pictoriţă: „În Moldova cultura există din inerţie”

Stabilită de 14 ani în Franţa, pictoriţa Cezara Kolesnik a revenit în ţară pentru a face o tabără de creaţie în casa părintească din Corneşti. Ne-a vorbit despre lucrările sale şi viziunea ei despre artă.

Cezara Kolesnik locuieşte în Franţa de 14 ani, iar lucrările sale au ajuns în colecţii private din Germania, Belgia, Marea Britanie, Olanda, Bulgaria, România şi SUA. Revine în Moldova o dată sau de două ori pe an. De această dată a venit pentru a deschide o mini-tabără de creaţie la Corneşti, satul ei de baştină. „Organizez acest atelier din plăcerea de a picta, nu pentru galerie sau vizitatori. E într-un cerc de prieteni, trei adulţi şi un mic artist de patru ani. În grădină am făcut «vernisajul»“, povesteşte pictoriţa. Primele lucrări au fost pe temă liberă, au urmat peisajul marin şi cel lunar. „Prin această tabără, am vrut să dau un exemplu. Asta pentru că artiştii din Moldova spun adesea că nu pot crea pentru că nu au bani. Cum să nu poată? Au mâini, au picioare, au culori şi şevalet. Trebuie doar să se apuce de lucru“, îşi îndeamnă artista colegii de-acasă. La Chişinău nu e ca la Paris Chiar dacă ar vrea să-i schimbe pe artiştii moldoveni, tânăra recunoaşte că fiecare vizită în ţară este pentru ea o provocare. „Mi-e foarte greu din punct de vedere psihologic să vin în Moldova, mai cu seamă la Chişinău. Aici există o tensiune şi o suspiciune între oameni, o vulgaritate în atitudine şi în comportament. Spre deosebire de Paris, la Chişinău trebuie să cunoşti pe cineva ca să mergi undeva şi să-ţi fie bine“, regretă pictoriţa.

La Chişinău nu e ca la Paris Chiar dacă ar vrea să-i schimbe pe artiştii moldoveni, tânăra recunoaşte că fiecare vizită în ţară este pentru ea o provocare. „Mi-e foarte greu din punct de vedere psihologic să vin în Moldova, mai cu seamă la Chişinău. Aici există o tensiune şi o suspiciune între oameni, o vulgaritate în atitudine şi în comportament. Spre deosebire de Paris, la Chişinău trebuie să cunoşti pe cineva ca să mergi undeva şi să-ţi fie bine“, regretă pictoriţa. Are şi o explicaţie: „Într-un stat unde nu s-a investit de două decenii în cultură şi în educaţie, nu poţi să te aştepţi la altceva. Aici cultura există din inerţie şi se bazează pe nişte fosile“. Nu neagă, totuşi, talentul unor tineri, dar spune că acestora le lipseşte vioiciunea. „Băieţii se iau prea în serios. Trebuie să trăieşti arta, nu să cauţi sensuri ascunse în ea“, e de părere Cezara Kolesnik. Ei nu-i lipseşte spontaneitatea. În acelaşi timp, nu lasă emoţiile să pună stăpânire pe ea. Pânza rămâne neatinsă dacă furia, supărarea sau fericirea prea mare o copleşesc. „Când am un exces de emoţii, nu pot să-mi fac munca bine. Trebuie să treci toate pornirile de moment printr-un filtru. Pictura, până la urmă, e o activitate meditativă. Esenţial e să nu devină plictis, să nu fie făcută cu de-a sila“, explică plasticiana. Feţele copiilor, cele mai expresive Tocmai din acest motiv, Cezara nu a făcut nicio pată de culoare timp de cinci ani, până în 2008. „Simţeam o frică, îmi părea că nu mai ştiu să pictez. E ca şi cum aş fi uitat să mă mişc. Dar într-o zi am simţit din nou nevoia să iau pensula în mână. M-am gândit să fac o expoziţie la Chişinău, prin care să spun ceva. Şi am decis să desenez ceea ce nu mi-a ieşit niciodată din cap – copilăria“, îşi aminteşte Cezara. Aşa a apărut seria de portrete „Odă copilăriei“, pentru că „mai frumos şi mai expresiv decât o faţă de copil puţin ce poate fi“. Chipuri de pici, reale sau inventate, triste sau zâmbitoare, toate erau gata de drum, când au izbucnit protestele din aprilie 2009 şi Cezara nu a mai ajuns la Chişinău. „M-am trezit din iluziile mele şi mi-am dat seama că m-am pornit într- un loc incert, nu spre Chişinăul pe care-l cunoşteam“, recunoaşte emigranta.

A urmat seria „Pomii vieţii“ cu arbori de toate culorile, apoi a desenat fiinţe fantastice şi peisaje cosmice. Acum Cezara Kolesnik este tentată de pictura abstractă. „Vreau să încerc şi altceva. Cred că artistul trebuie să fie mereu în căutare“, susţine tânăra. „Mi-e dor de oameni, nu de ţară“ Pentru Cezara, un artist modern ţine pasul cu tehnologiile şi ritmul grăbit al lumii. Nu ar putea trăi nicio zi fără internet, mitul artistului-sihastru nu e despre ea. „Mă inspiră liniştea şi frumuseţea naturii, mai ales marea şi pădurea. Dar şi oamenii, comunicarea, căldura umană“, afirmă pictoriţa. Chiar dacă a participat la expoziţii de nivel european şi criticii i-au lăudat lucrările, cei mai importanţi admiratori ai ei sunt copiii. „Criticii şcoliţi, nenii serioşi nu mă interesează. Mă deranjează faptul că ei prea uşor pun etichete. În schimb, am mulţi fani copii. Ei înţeleg totul, orice nuanţă şi orice mesaj pe care am vrut să-l transmit. Copiii nu se limitează, gândirea lor nu e şablonată ca la noi“, consideră Cezara. După tabăra de la Corneşti, pictoriţa se va întoarce în Franţa, unde, spune ea, este casa ei, chiar dacă perioada de acomodare a fost grea. „Primii cinci ani trăieşti un fel de fermentare. Ţi-e dor, cauţi în oameni susţinere, prietenie, dar nimic nu-ţi convine. Pe urmă, dorul se anihilează şi îşi găseşti echilibrul. Acum nu pot spune că mi-e dor de ţară. Mi-e dor, mai degrabă, de oamenii de aici“, încheie zâmbind Cezara Kolesnik. Cezara Kolesnik Profesie: artist plastic Vârstă: 32 de ani Studii: Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală“, specialitatea pictură (1999); Institutul de Arte Frumoase de la Besançon (2003); licenţă în istoria artelor la Universitatea din Dijon (2004); masterat la Universitatea Sorbona (2007). Artista îşi vinde lucrările pe site-ul cezarakolesnik.com, la preţuri de la câteva zeci până la 400 de euro. De asemenea, ea face ore particulare cu copiii.

Sursa: NEDZELSCHI, Felicia. Cezara Kolesnik, pictoriţă: „În Moldova cultura există din inerţie” [online] [citat 22.04.2016]. Disponibil :  http://adevarul.ro/moldova/actualitate/cezara-kolesnik-pictorita-In-moldova-cultura-exista-inertie-1_522580a1c7b855ff563e02e6/index.html

Pe şantierul gazoductului Iaşi-Ungheni bate vântul

La doar câteva zile de la ceremonia de inaugurare a lucrărilor de construcţie a gazoductului paneuropean, şantierul de la Zagarancea, raionul Ungheni, a fost golit de tehnică şi ţevi. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi dincolo de Prut.
Duminică am găsit pe malul drept al Prutului doar două containere şi o macara pentru ţevi. De somptuoasa ceremonie din 27 august, de Ziua Independenţei, la care au participat premierul moldovean Iurie Leancă, prim-ministrul României Victor Ponta şi Comisarul European pentru Energie, Guenther Oettinger ne mai aminteşte doar un panou. Drumul construit în grabă abia de se vede din mărăcini, astfel încât dacă nu eşti localnic, cu greu vei găsi şantierul. De altfel nici oamenii din partea locului nu prea ştiu pe unde ar trebui să înceapă construcţia gazoductului. „Ştiu că a fost ceva săptămâna trecută“, ne spune Eleonora, o locuitoare din Semeni, comuna Zagarancea. „Am fost prinsă la serviciu şi nu am văzut nimic“, ne răspunde o altă femeie. Lucrările vor începe abia în octombrie Serghei Gorea, primarul satului Petreşti, raionul Ungheni, s-a arătat încrezător că până pe 31 decembrie 2013, gazoductul va fi construit. „Cel puţin aceasta ne-a promis compania care a câştigat tenderul. Nu pot însă să vă spun unde a fost depozitat tot utilajul“, spune primarul. Acesta susţine că pe 27 august a fost un eveniment simbolic. „Construcţia conductei de gaze va avea finalitate. Cineva încearcă să denigreze imaginea României şi a Uniunii Europene“, spune indignat Serghei Gorea. Nu ştie unde au dispărut ţevile şi utilajul nici primarul comunei Zagarancea, localitate prin care ar urma să treacă reţeaua de gaze. „Nu pot să vă spun când au fost luate de acolo. Cert este că lucrările vor demara la sfârşitul lunii septembrie - începutul lui octombrie“, şi-a dat cu părerea Mihai Burlacu. Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni, dă asigurări că nimic nu a dispărut. „Toate utilajele au fost depozitate. Compania românească perfectează acum toate actele, pentru ca să poată contracta o firmă din Republica Moldova, care să efectueze o parte din lucrări“, susţine Iurie Toma. Au transportat ţevile de pe un mal pe altul Aproximativ acelaşi scenariu s-a desfăşurat şi la celelălt capăt al gazoductului Iaşi – Ungheni. Diferenţa este că la Rediu, la zece kilometri de Iaşi, unde se află punctul zero al şantierului, ceremonia de inaugurare a lucrărilor a avut loc la 26 august, în prezenţa premierului român Victor Ponta. A doua zi toate conductele au dispărut, la fel ca şi majoritatea utilajelor. Surse din administraţia judeţeană de la Iaşi susţin că firmele responsabile de proiect ar fi încărcat toate conductele şi le-ar fi transportat peste Prut la Zagarancea, Ungheni, pentru „spectacolul“ din 27 august.


Pentur mai multe detalii, citiți http://adevarul.ro/moldova/actualitate/pe-santierul-gazoductului-iasi-ungheni-bate-vantul-1_522573c8c7b855ff563dc61c/index.html

Oraşul Ungheni marchează 551 de ani de la prima atestare istorică

În ultimele zile din august, Ungheniul marchează 551 de ani de la prima atestare istorică a localităţii. Deşi nu este o dată rotundă şi anul acesta va fi sărbătorit hramul cu fast. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Podul de flori al gazoductului Iaşi-Ungheni „Hramul şi ziua de naştere a Ungheniului, ca să spunem aşa, erau sărbătorite în două zile diferite. Deja de câţiva ani am unit aceste două sărbători şi pe 28 august, când a fost pentru prima dată atestată denumirea Ungheni, prăznuim şi hramul oraşului“, explică Alexandru Ambros, primarul Ungheniului. Acesta spune că programul festiv include mai multe activităţi, la care vor participa oaspeţi din Letonia, Lituania, România şi alte state unde sunt oraşe înrudite cu Ungheniul. „Mâine la ora 10.00  vom deschide două străzi renovate, iar seara va avea loc festivalul de muzică şi dans  „Hora de la Prut“, ediţia a IV-a, la care vor participa colectivele artistice din Ungheni, Nisporeni, Călăraşi, Edineţ, Făleşti, Singerei şi Străşeni. Maria Sarabaş şi Adrian Ursu sunt invitaţii speciali ai evenimentului“, susţine primarul. Vineri seara, în Piaţa Independenţei, din centrul oraşului va avea loc Open Air- Parada DJ, la care vor cânta Pasha Parfeny şi Aliona Moon, DJ Delph & SaxoBeat şi alţii. Zilele Ungheniului se vor încheia sâmbătă cu un concert de zile mari, la care şi-au anunţat prezenţa interpreţii autohtoni  Ana Barbu, Isidor şi Nicolae Glib, Ionel Istrati, Nelly Ciobanu, precum şi cântăreaţa de muzică populară din România, Veta Biriş. Oraşul Ungheni este una dintre cele mai vechi localităţi din Republica Moldova. Prima sa atestare documentară dateză din 20 august 1462, într-un hrisov de la domnul Ştefan cel Mare. Iniţial, localitatea s-a numit Unghiul, probabil de la configuraţia locului pe care s-a constituit. Aici râul Prut formează, prin cotire bruscă, un unghi perfect. Abia peste două secole, în anul 1645, aşezarea apare menţionată cu numele său actual, Ungheni.

Sursa: http://adevarul.ro/moldova/social/orasul-ungheni-marcheaza-551-ani-atestare-istorica-1_521dedf8c7b855ff562027c8/index.html

Cristian Ghinea: „Gazoductul Iaşi-Ungheni are şi o semnificaţie care Moscovei nu-i place”

Cristian Ghinea, director Centrul Român de Politici Europene susţine că proiectul lansat astăzi „va acorda Chişinăului o marjă de manevră în negocierile energetice cu Rusia“. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Victor Ponta: „Cea mai importantă bătălie a viitorului este cea pentru... Ponta: "Nu cred că gazoductul Iaşi-Ungheni va supăra Rusia. Când încep... „Gazoductul Iaşi-Ungheni – cu toate beneficiile economice ale conectării reţelelor energetice dintre cele două ţări – are şi o semnificaţie care Moscovei nu-i place şi anume, acest proiect va  acorda Chişinăului o marjă de manevră în negocierile energetice cu Rusia. Şantajul energetic al Rusiei, taxat printr-o investigaţie pentru abuz de poziţie dominantă a Bruxelles-ului la adresa Gazprom era previzibil de anul trecut“, a declarat specialistul pentru „Adevărul“. „Care e mesajul implicit al Rusiei? Dacă nu abandonaţi planurile de integrare energetică cu Europa, vă tăiem gazul şi vă cerem şi banii  pe gazele consumate de Transnistria (datorie calculată de Moscova în mod ticălos, ca mijloc de şantaj). Problema Rusiei e însă că îşi supralicitează poziţia: brutalitatea poate să sperie, dar de fapt, pe termen lung, creşte motivaţia Republicii Moldova de a scăpa de dependenţa energetică de Moscova şi creşte ajutorul primit din partea europenilor - gazoductul plătit de România e cel mai bun exemplu“, susţine Cristian Ghinea. „O legătură directă Iaşi - Ungheni - Chişinău ar pune Gazprom în mod definitiv în defensivă“ Totodată, directorul Centrului Român de Politici Europene spune că inaugurare lucrărilor de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni este doar un început. „E de urmărit acum ce se va întâmpla cu etapele post-gazoduct: mai e nevoie de încă o conductă spre Chişinău şi de o staţie de transformare. Aici ar fi nevoie de implicare şi finanţare europeană şi România trebuie să aibă leadership. Chişinăul consumă 50 - 60% din gazele consumate în Moldova. O legătură directă Iaşi - Ungheni - Chişinău ar pune Gazprom în mod definitiv în defensivă“, mai spune Cristian Ghinea.

Sursa: http://adevarul.ro/moldova/politica/cristian-ghinea-gazoductul-iasi-ungheni-semnificatie-moscovei-nu-i-place-1_521cbde3c7b855ff561b6bda/index.html

Zi istorică! Au început lucrările de construcție a Gazoductului Iași-Ungheni

Zi istorică! Astăzi, 27 august, au demarat lucrările de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni. La eveniment au participat sute de oameni care purtau drapelele Republicii Moldova şi ale Uniunii Europene, dar şi prim-miniştrii României şi Republicii Moldova, Victor Ponta şi Iurie Leancă, dar şi Comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger .
„Odată cu darea în exploatare a gazoductului Ungheni-Iaşi, planificată pentru anul viitor, vom avea o cale adițională de import a gazelor naturale”, a declarat Iurie Leancă.
În acelaşi context, Victor Ponta a menţionat că toţi cei responsabili l-au asigurat că proiectul va fi finalizat la timp – până la sfârşitul anului, iar „la anul va fi dat în funcţiune”.
Și Comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, a declarat în fața cetățenilor adunați la acest eveniment că Gazoductul are o importanță strategică pentru ambele țări. „Integrarea Republicii Moldova la piața gazelor europene nu se oprește aici. Cea de-a două etapă înseamnă modernizarea infrastructurii și prevede ca gazele europene să ajungă și în capitala Republicii Moldova. Comisia Europeană este dispusă să sprijine financiar diverse proiecte de interconexiune dintre Republica Moldova și România”, a menţionat acesta.
Menţionăm că la 8 august curent a fost semnat contractul de grant în valoare de 7 milioane Euro, finanțat de Uniunea Europeană, dintre Autoritatea de Management a Programului Operaţional Comun România-Moldova-Ucraina 2007-2013 şi Agenţia Naţională a Resurselor Minerale din România pentru construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni. Republicii Moldova îi revin 3 milioane de Euro pentru interconectarea reţelelor de gaze.


Moldova.ORG preluat de http://economie.moldova.org/news/zi-istoric-au-nceput-lucrrile-de-construcie-a-gazoductului-iaiungheni-238531-rom.html

Fabrica de ceramică Ungheni

La Ungheni tradiţia ceramicii vine din epoca pietrei. Cercetări arheologice efectuate aici au scos la iveală numeroase exemplare ale culturii Cucuteni-Tripolie, datate cu mileniile V-IV î. Hr. Îndeletnicirea a fost constantă pe toată durata istoriei, astfel încât nu-i de mirare că în timpuri mai noi vedem pieţele târgului pline de ulcioare, iar satele din preajmă cutreierate de care ce îndemnau locuitorii să cumpere oale necesare gospodăriei. Erau, mai ales, olarii din satul de ucraineni Nicolaevca. Aceştia au reînviat, la mijlocul secolului trecut, tradiţia modelării lutului, zăcământ pe care localnicii l-au avut întodeauna din abundenţă.

Necesităţile însă au fost mult mai mari, astfel că mica producţie nu a mai corespuns realităţii. Deaceea, meşterii populari au convins autorităţile să pună la Ungheni olăritul pe picior industrial. Aşa a apărut aici, în anul 1957, o secţie de producere a ceramicii de uz casnic, din care ulterior a crescut cunoscuta fabrică de ceramică.

Originalitatea şi diversitatea produselor a făcut  ca această instituţie să fie cunoscută departe de hotarele Republicii Moldova, în ţări precum: Bulgaria, România, Iugoslavia, Germania, Polonia, Rusia, Turcia, Siria, Elveţia, Franţa, SUA ş.a.

Astăzi, S.A. Ceamica-Ungheni continuă tradiţionala îndeletnicire a străvechilor olari de la Prut, gândind şi dezvoltând alte şi alte modele, la fel de originale, dovedind astfel că modelarea lutului poate depăşi limitele oricărei imaginaţii.

Sursa: http://www.turism.ungheni.md/?p=390#more-390

Covoarele moldoveneşti, în Duma de la Moscova şi Parlamentul român.

 Istoria fabricii din Ungheni, care activează cu succes zeci de ani.
Covoare moderne şi tradiţionale care ne duc faima în lume! Pe toate le găsim la fabrica din Ungheni, care activează de peste 30 de ani şi este una dintre cele mai mari fabrici de covoare din Europa Centrală. Cantitatea mărfii produse este peste media la nivel mondial.

Întreprinderea are peste 500 de angajaţi. Fabrica a fost construită în 1980 şi a devenit în scurt timp una dintre cele mai profitabile întreprinderi din Uniunea Sovietică. După 1990, Moldova a intrat într-un declin economic care a afectat şi fabrica de covoare. În 1998, a venit însă salvarea. Întreprinderea a fost privatizată şi au apărut primele investiţii. În prezent, jumătate din producţie este exportată în ţările Europei, iar alte 50 de procente în ţările CSI.
"Totuşi cele mai mari vânzări sunt în România, după care merge Germania, Anglia, Polonia, Cehia. Pe an facem în jur de două milioane de euro numai din vânzări individuale", a declarat directorul "Covoare Ungheni", Nicolas Nicula.
Anual, fabrica produce peste cinci mii de kilometri pătraţi de covoare, ceea ce constituie a şasea parte din teritoriul Republicii Moldova.
În ultimii ani, scade însă numărul solicitărilor de covoare tradiţionale moldoveneşti, locul lor fiind luat de cele moderne.
"Business-ul este business şi noi trebuie să mergem în pas cu moda. În producţia noastră cele mai multe sunt covoarele moderne, peste 60 la sută", a afirmat Nicolas Nicula.
95 la sută din producţia fabricii este exportată. Covoarele produse în Ungheni pot fi văzute în Duma de la Moscova şi Parlamentul României.
De asemenea, de-a lungul anilor, munca manuală a fost înlocuită cu războaie moderne, care pot confecţiona un covor în doar câteva minute.
"Un covor îl facem în vreo 10 minute. Dacă sunt covoraşe mai mititele, le facem şi mai repede", a spus o muncitoare.
"Cea mai mare mândrie şi mulţumire pentru mine este că auzim din oraş cum se mai vorbeşte despre noi. Sunt multe fabrici, care s-au deschis şi s-au închis, dar fabrica noastră de covoare tot timpul o să funcţioneze", a declarat directorul "Covoare Ungheni".

Pentru a vedea si varianta video, accesați http://www.publika.md/covoarele-moldovenesti--in-duma-de-la-moscova-si-parlamentul-roman--istoria-fabricii-din-ungheni--care-activeaza-cu-succes-zeci-de-ani_1554271.html care și sursa informației.

Sursa imaginii - http://www.vipmagazin.md/profil/Covoarele_de_la_Ungheni/

Scuarul „Grigore Vieru” din Ungheni

Pentru a vedea care e situația la zi a scuarului. E vorba despre arborarea drapeului, amenajarea scuarului  ascultați http://www.youtube.com/watch?v=-5tstTXPipQ, http://www.youtube.com/watch?v=eWTWswKyjHE și http://www.youtube.com/watch?v=8reR-ze_Jgk

Prima “rîndunică” a Taberei de Scultpură

La începutul săptămînii curente, în scuarul “Grigore Vieru” din centrul Ungheniului a fost instalată prima sculptură realizată în cadrul ediţiei a cincea a Taberei de Sculptură.  Este vorba de “Familia” aparţinînd lui Dumitru Verdianu, sculptor originar din Ungheni, stabilit cu traiul, de 20 de ani, la Viena, Austria. Este cetățean de onoare al orașului Ungheni, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Rusia, Moldova și Austria. Are în palmares numeroase premii și distincții, cea mai recentă fiind medalia de aur pentru sculptură, premiu acordat în anul 2008 de către ”Le Monde de la Culture et des Arts”, Cannes, Franța.

“Anul acesta, am venit la Ungheni cu familia, cu ambii copii. Ei au avut initiativa şi au dorit să fac acum şi aici o sculptura numita “Familia”, în care să se regăsească ambii. Le-am îndeplinit dorinţa, aşa că lucrarea mea are carectaristici “autoportretice”, dacă pot să mă exprim aşa”, a explicat artistul.

Pentru că avea şi alte obligaţiuni, Dumitru Verdianu a făcut tot posibilul să-şi realizeze sculptura în termeni optimi. Pe 30 iulie, dînsul a luat calea aerului înapoi spre Viena.

Tabăra de sculptură din Ungheni se află deja la ediţia a cincea. Ea va dura pînă la 6 august. Se planifică instalarea încă a 16 sculpturi pe lîngă cele 33 deja existente.

Sursa: http://ungheni.md/prima-%E2%80%9Cr%C3%AEndunic%C4%83%E2%80%9D-a-taberei-de-scultpur%C4%83/

Noi succese ale tinerilor pictori din Ungheni

Un nou succes incontestabil al elevilor de la Şcoala de pictură din Ungheni.

La Școala de pictură din Ungheni anul acesta succesele se acumulează în consecutivitate dictată de strădaniile profesorilor și învățăceilor. Din Orașul înfrățit cu Ungheniul, Winstone  Salem din

Carolina de Nord, SUA, au parvenit rezultatele concursului tradițional organizat la sfârșitul anului de studiu. Elevii noștri figurează în cinci nominaţii.  Raisa Cojocaru, directorul școlii e nespus de fericită deoarece aceste succese îi oferă dreptul de a se mândri pentru gestionarea corectă a instituției, a se mândri de colectivul profesoral și de elevii, care oriunde  participă la  concursuri prestigioase, vin cu trofee de invidiat.

Este incorectă opinia că,  după finisarea școlii elevul trebuie neapărat să ia drumul artei, să se rupă de la toate profesiile sociale și să devină liber cugetător și nervul cel mai fin al societății. Însă practica cunoaște foarte multe cazuri, când după terminarea unei școli de pictură,  doritorii de a continua să studieze o profesie de mare prestigiu o fac cu mare iscusință și pictura le devine un hobby plăcut prin care se calmează, se delectează, deși mai rar obțin succese remarcabile. Elevilor școlii le sunt deschise toate ușile pentru liberă

alegere.

Pentru Radio Moldova Actualități
Timofei Blănaru

Sursa: Blanaru, Timofei. Noi succese ale tinerilor pictori din Ungheni [online]. [citat 29.06.2015]. Disponibil :  http://www.expresul.com/2011/06/14/audio-noi-succese-ale-tinerilor-pictori-din-ungheni/

Lacul Delia – prizonier al stufului

Cel mai atractiv loc de petrecere a caniculei  la Ungheni dintotdeauna a fost plaja orașului, însă ea cu timpul nu mai răspunde cerințelor la zi.

Când tocmai am pornit spre a căuta vre-un funcționar împuternicit să dea  un răspuns calificat la întrebarea, când va fi adusă în ordine plaja orășenească,  în întâmpinare venea domnul Donici, șeful secției orășenești de amenajare și înverzire. Or aceasta deja însemna că plaja nu mai este chiar de tot fără supraveghere.

De partea stângă a lacului privind de pe baraj situația poate ieși de sub control deoarece pâlcurile de stuf înaintează fulgerător, iar pe partea dreaptă cetățenii pe o lungime de câteva sute de metri de mal au aruncat în apă tot felul de lucruri ieșite din uz, iar pe mal s-au stocat foarte mult gunoi. Un loc de agrement ce altă dată scotea mii de cetățeni la desfășurarea zilei lui Neptun, la desfășurarea competițiilor de sport nautic se transformă într-o baltă cu iz de stagnare.

Pentru Radio Moldova Actualități

Timofei Blănaru

Sursa: http://www.expresul.com/2011/06/03/audio-lacul-delia-prizonier-al-stufului/ 

Harta orașului Ungheni

Pentru a vedea harta orașului Ungheni, click aici http://www.hartamd.com/#13/47.2072/27.8138

Hramul orașului Ungheni, 2013

În perioada 28-31 august 2013 vor avea loc o serie de evenimente speciale dedicate aniversării a 551 ani de la prima atestare documentară  a Oraşului Ungheni.

Ediţia din acest an se sărbătoreşte pe parcursul a 4 zile, perioadă în care vor avea loc numeroase concerte, expoziţii, competiţii sportive, precum şi Festivalul Internațional de Muzică şi Dans “Hora de la Prut”.

Primăria Ungheni vă invită să veniți pe Piaţa Indepedenţei din oraş să petrecem clipe de neuitat după următorul program:

APROBAT

Primarul or. Ungheni

27 august 2013, Marți

9.00 - Miting și depunere de flori;

Locul desfășurării: Troița Martirilor Neamului

11.00 – Competiții sportive:

Șah, Joc de dame;

Locul desfășurării: Piața Independenței

Minifotbal;

Locul desfășurării: Stadionul Inspectoratului de poliție

Baschet;

Locul desfășurării: L.T. ”Alexandr Pușkin”

Turneu la lupta națională ”Trînta”;

Locul desfășurării: Scuarul L.T. ”Vasile Alecsandri”

28 august 2013, Miercuri

Program de concert:

18.00 – Fonograme;

 19.00 – Program de concert prezentat de colectivele Palatului de Cultură;

Program de concert cu participarea:

-  Formația ”Cronos”, România

-  Formația ”Nemuritorii”, România

Locul desfășurării: Piața Independenței

29 august 2013, Joi,

17.00 - Festivalul internațional de muzică și dans ”Hora de la Prut”

Invitați:

Maria Sarabaș;

 Adrian Ursu;

Locul desfășurării: Piața Independenței

30 august 2013, Vineri,

18.00   -  Open Air – Parada DJ-eilor
DJ Vital
DJ Vanted
Yaroslav
DJ Delph & SaxoBeat
Pasha Parfeni & Aliona Moon
2112 project
Yaroslav
DJ Skanner

Locul desfășurării: Piața Independenței

31 august 2013, Sîmbătă,

10.00 - Sărbătoarea națională ”Limba Noastră”

Recital de poezie, depunere de flori

Locul desfășurării: Bustul poetului Mihai Eminescu

18.00 –  Concert  susținut de Colectivele Palatului de Cultură

Concert susținut de Școala de muzică din or. Ungheni

Program de concert:

Veta Biriș, România

Ana Barbu

Isidor și Nicolae Glib

Ionel Istrati

Nelly Ciobanu

23.00  -Foc de artificii

Discotecă

Locul desfășurării: Piața Independenței

Sursa: http://www.expresul.com/2013/08/19/orasul-ungheni-imbraca-haine-de-sarbatoare/

Cineastul I. Diamond

Este originar din Ungheni. A ajuns să facă filme la Holywood.

IAL Diamond (6.douăzeci și șapte.1920-4.douăzeci și un.1988) a fost un scriitor comedie și dramă în Hollywood din anii 1940, prin anii 1980. El a scris unsprezece scenarii cu Billy Wilder pentru filme Wilders.

Diamond a fost născut ITEC (Itzek) Domnici în Ungheni , județul Iași , Basarabia , România , prezent zi Moldova , a fost menționată ca "Iz" la Hollywood, și a fost cunoscut pentru glumească spunând că inițialele sale a fost pentru "Liga Algebra Interscholastic".

Diamond a emigrat cu familia sa la zona Crown Heights din Brooklyn, în Statele Unite, la varsta de 9 ani. Acolo a studiat la Liceul băiatului, care arată capacitatea de matematică, concurente în matematică Olimpiadele de stat în 1936-1937, castigand mai multe medalii de aur.

Diamant terminat studiile universitare la Columbia în 1941. Aici a studiat jurnalism, publicarea în Columbia Daily Spectator sub pseudonimul "Diamond IAL". El a fost editor al revistei umor Jester de Columbia , un membru al Societatii Philolexian , și a devenit singura persoana pentru a scrie unul singur patru productii consecutive ale revistei anuale, Varsity Afișare . Ca urmare, la absolvire a abandonat planurile sale de a urmări de masterat la Columbia și a acceptat un contract pe termen scurt de la Hollywood.

O succesiune de contracte pe termen limitat a urmat, în special la Paramount Pictures, unde a lucrat pe proiecte, fără a primi în cele din urmă un credit scris. Apoi sa mutat la Universal, unde în 1944 a lucrat la primul său creditat caracteristică scenariu, Murder, în Sala Albastră. A fost un an mai târziu, la Warner Brothers, care a realizat primul său real succes și recunoaștere în consecință, cu Never Say Goodbye în 1946. El a lucrat la 20th Century Fox 1951-55, în cele din urmă decide să devină independenți.

În 1957 el a început o relație de colaborare cu Billy Wilder pe filmul Love in the Afternoon . De acolo, cei doi au avut o serie de hituri cu Unele Like It Hot ; apartament (care a castigat un premiu Oscar pentru cel mai bun scenariu); Unu, doi, trei , Irma La Douce , nominalizat la Oscar Fortune Cookie , comedia de sex Kiss Me, Stupid , și viața privată a lui Sherlock Holmes . Diamond a avut, de asemenea, un hit cu a lui 1969 adaptarea solo a jocului Cactus Flower în filmul cu același nume .

În total, diamante și Wilder a scris douăsprezece filme împreună peste 25 de ani. Unele dintre aceste filme artistice personaje implicate în nesfârșit, dar certurile prietenos, cum ar fi Joe si Jerry în Unora le place aceasta cald și Holmes și Watson în viața privată a lui Sherlock Holmes. Văduva lui Diamond susține că aceste personaje s-au bazat pe relația soțului ei cu Wilder.

În 1980, Diamond si Wilder s-au dat Writers Guild of Premiul Laurel Americii pentru realizarea carieră în scenariu. Wilder au primit anterior Premiul Laurel în 1957 pentru parteneriatul său scenaristică cu Charles Brackett .

Diamant a murit în Beverly Hills , California, în 1988.

Filmografie

ca Writer

Buddy (1981)

Fedora (1978)

The Front Page (1974)

Avanti! (1972)

Viața privată a lui Sherlock Holmes (1970)

Cactus Flower (1969)

Cookie Fortune (1966)

Kiss Me, Stupid (1964)

Irma la Douce (1963)

Unu, doi, trei (1961)

Apartament (1960)

Unele Like It Hot (1959) (scenariu)

Merry Andrew (1958)

Dragostea în după-amiaza (1957)

Că anumit sentiment (1956)

Ceva pentru păsări (1952)

Monkey Business (1952)

Să fie legal (1951)

Nest dragoste (1951)

Este un sentiment minunat (1949) (poveste)

Fata de la Jones Beach (1949)

Doi tipi din Texas (1948)

Romantic în largul mării (1948) (dialog suplimentar)

Mereu împreună (1948)

Dragoste și Aflați mai multe (1947)

Never Say Goodbye (1946)

Doi tipi de la Milwaukee (1946)

Crima, în Sala Albastră (1944)

ca producător asociat [ sursa edit | editbeta ]

Fedora (1978)

Viața privată a lui Sherlock Holmes (1970)

Cookie Fortune (1966)

Kiss Me, Stupid (1964)

Irma la Douce (1963)

Unu, doi, trei (1961)

Apartament (1960)

Unele Like It Hot (1959)

Premiile

Diamantul a fost nominalizat la trei premii Oscar , un Glob de Aur și zece Writers Guild Awards din America de de scenarii, castigand un Oscar si trei premii WGA.

Premiile Oscar [ sursa edit | editbeta ]

1966: Fortune Cookie - scenariu original (cu Billy Wilder )

1960: Apartament - scenariu original (cu Billy Wilder )

1959: Unele Like It Hot - scenariu adaptat (cu Billy Wilder )

Premiile Globul de Aur [ sursa edit | editbeta ]

1972: ! Avanti - Cel mai bun scenariu (cu Billy Wilder )

WGA Awards

1974: The Front Page - scenariu adaptat (Comedie) (cu Billy Wilder )

1972: Avanti! - scenariu adaptat (Comedie) (cu Billy Wilder )

1970: viața privată a Sherlock Holmes - scenariu original (Comedie) (cu Billy Wilder )

1969: Cactus Flower - scenariu adaptat (Comedie)

1966: Fortune Cookie - American Comedy (cu Billy Wilder )

1963: Irma la Douce - American Comedy (cu Billy Wilder )

1961: Un, doi, trei - American Comedy (cu Billy Wilder )

1960: Apartament - American Comedy (cu Billy Wilder )

1959: Unele Like It Hot - American Comedy (cu Billy Wilder )

1957: Dragoste în după-amiaza - American Comedy (cu Billy Wilder )

Sursa: http://translate.google.md/translate?hl=ro&sl=en&u=http://en.wikipedia.org/wiki/I._A._L._Diamond&prev=/search%3Fq%3DI.%2BA.%2BL.%2BDiamond%26biw%3D1280%26bih%3D923 

Muzeul de Istorie şi Etnografie din orașul Ungheni

La Ungheni, la sfârşitul deceniului şapte al secolului trecut,  un grup de copii, asistaţi de profesori, doritori de a scoate la lumină valorile istorice şi culturale locale, şi-au exprimat dorinţa organizării unui muzeu. Insistenţele acestora au coincis cu perioada de plină ascensiune ateistă a societăţii, consecinţa căreia a fost închiderea locaşelor de cult.
Printre numeroasele parohii care au împărtăşit această soartă a fost şi biserica “Sf. Aleksandr Nevski” din centrul Ungheniului. Pentru a domoli nemulţămirea localnicilor, autorităţile au găsit ca soluţie organizarea în incinta acesteia a unui muzeu. Astfel, la 13 iunie 1967, la Ungheni a fost deschisă prima instituţie muzeală  din partea de vest a Moldovei. În anul 1988, biserica a fost redată enoriaşilor, iar muzeul a fost strămutat în Palatul de cultură, unde se află şi în prezent.
Astăzi, colecţiile Muzeului de Istorie şi Etnografie Ungheni numără peste 10 000 de piese autentice, de certă valoare istorică şi culturală. Colecţiile de arheologie, port popular, ţesături tradiţionale şi ceramică, sunt pline de relevanţă şi originalitate.  Ele vin să constituie imaginea regiunii din cele mai vechi timpuri până în ziua de astăzi.
Sălile instituţiei găzduiesc numeroase şi variate expoziţii temporare, de la artă populară la artă cultă. Muzeul este în posesia unei valoroase colecţii de lucrări de artă plastică şi caricatură, autorii corora sunt prestigioşi artişti contemporani din Moldova: Mihai Grecu, Ada Zevin, Andrei Mudrea, Vera Ţoncev, Valentin Vârtosu, Emil Childescu, Ion Zderciuc, Dumitru Verdianu, Valentin Vârtosu, Tudor cataraga, Ilie Cojocaru, Victor Crudu.
Muzeul din Ungheni constituie o veritabilă carte de vizită a regiunii în ansamblu, care trebuie şi merită să fie văzută de oricine calcă pământul unghenean.

Sursa: http://www.turism.ungheni.md/?p=400

Profesorul anului 2010

Vedeți linkul http://www.youtube.com/watch?v=RlDnn9dVSO0

Elevii LT „Gheorghe Asachi" au prezentat 8 proiecte ecologice

Olimpiade care avut loc la Liceul Teoretic „Gh. Asachi” din Ungheni.
Pentru detalii, ascultați acest material video http://www.youtube.com/watch?v=Ky_fFRMGLDs

Imnul orașului Ungheni

Orașul Ungheni are și un imn.

Pentru a-l asculta, faceți click pe link  http://www.youtube.com/watch?v=V3Uv9LE0NTw

Victor Ponta va participa la inaugurarea lucrărilor gazoductului Iaşi-Ungheni

Premierul Victor Ponta a anunţat, joi, că în 27 august va participa la inaugurarea lucrărilor de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ O jurnalistă de 26 de ani a fost ucisă în luptele din Egipt. Ultimul m... VIDEO Adevărul LIVE Avocatul Gheorghe Piperea, despre situaţia combina... Presa britanică: vine un nou val de români şi bulgari în Marea Britani... „Tot ce putem face pentru Republica Moldova fac cu mare drag. Peste două săptămâni mergem la gazoduct, acesta este cel mai important. Pe 27", a spus Ponta, aflat la Putna.   La ceremonia din 27 august urmează să participe atât premierul Chişinăului, Iurie Leancă, cât şi comisarul european al Energiei Gunther Oettinger.   Contractul privind construcţia conductei de gaze care va conecta România şi Republica Moldova pe direcţia Iaşi - Ungheni a fost semnat în 8 august. Potrivit Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, proiectul face parte din cadrul Programului Operaţional Comun „România - Ucraina - Republica Moldova 2007-2013'“şi va fi derulat de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale din România, în calitate de lider de proiect, în parteneriat cu Ministerul Economiei din Republica Moldova.    Proiectul are o durată de implementare de 17 luni şi urmăreşte asigurarea unui nivel superior de securitate energetică pentru Republica Moldova şi partea estică a României, prin diversificarea surselor de alimentare cu gaz.    Gazoductul Iaşi-Ungheni va conecta reţelele de gaze ale României şi Republicii Moldova şi va transporta 1,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale anual.   Conducta de gaz va avea o lungime totală de 43,2 kilometri, dintre care aproximativ 32 de kilometri pe teritoriul României. Valoarea totală a proiectului de construcţie a gazoductului este de 20 milioane de euro.    Construcţia gazoductului are drept scop consolidarea securităţii energetice a Republicii Moldova.

Lucrarile la gazoductul Iasi - Ungheni incep la sfarsitul lunii

In data de 27 august, la Ungheni, Republica Moldova, se desfasoara Forumul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, care va avea loc in sala de sedinte a Consiliului Raional Ungheni, incepand cu ora 11:00. Premergator acestui eveniment va avea loc inaugurarea lucrarilor la gazoductul Iasi – Ungheni.

La evenimente vor participa Excelentele Sale, Gunther Hermann Oettinger, Comisarul European pentru Energie, Iurie Leanca, Prim-Ministru al Guvernului Republicii Moldova, autoritati locale din Iasi, dar si prim-ministrul Romaniei, Victor Ponta. Forumul Euroregiunii reuneste 23 de presedinti din cele 32 de raioane ale Republicii Moldova.

A fost semnat contractul de finanţare a construcţiei gazoductului Iaşi-Ungheni

Astăzi, 8 august curent, a fost semnat contractul de grant în valoare de 7 milioane Euro, finanțat de Uniunea Europeană, dintre Autoritatea de Management a Programului Operaţional Comun România-Moldova-Ucraina 2007-2013 şi Agenţia Naţională a Resurselor Minerale din România pentru construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni.
Republicii Moldova îi revin 3 milioane de Euro pentru interconectarea reţelelor de gaze.
Începutul lucrărilor este preconizat pentru data de 27 august. La eveniment vor participa Prim-miniştrii Republicii Moldova și României - Iurie LEANCĂ și Victor PONTA.
Finalizarea lucrărilor este planificată pentru sfârşitul anului 2013.
Lansarea construcţiei gazoductului Iaşi-Ungheni este unul din angajamentele Prim-ministrului Iurie LEANCĂ pentru primele 100 de zile.

Sursa: http://www.gov.md/libview.php?l=ro&idc=436&id=6613

Consulatul României la Ungheni se deschide oficial

Joi, 26 mai 2011, va avea loc lansarea oficiului consular al României de la Ungheni. La eveniment va participa, alături de ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, Iurie Leancă, şi Teodor Baconschi, omologul acestuia din România.
Ulterior, Baconschi va avea întrevederi la Chişinău cu Iurie Leancă şi cu premierul Vlad Filat.
Deşi oficiul consular al României din oraşul Ungheni a început activitatea la 26 aprilie a.c., deschiderea acestuia nu a fost făcută oficial. Începând de joi, cetăţenii R. Moldova vor putea solicita oficiului de la Ungheni eliberarea vizelor, precum şi alte servicii consulare şi nu vor mai trebui să se deplaseze până la Bălţi, Cahul sau Chişinău pentru obţinerea acestora.
Consulatele României de la Bălţi şi Cahul au fost deschise în iulie 2010, iar în luna octombrie a aceluiaşi an a fost inaugurat Consulatul Republicii Moldova la Iaşi.
Foto: Expresul de Ungheni

Orașul Ungheni, prezentare generală

Ungheni este un oraș în Republica Moldova, reședință a raionului omonim. Localitatea este situată pe malul estic al Prutului, în dreptul satului omonim din România, cu care a alcătuit în trecut aceeași localitate. Situația geografică specială, la răscruce de drumuri, a constituit cheia pentru ascensiunea Ungheniului la statutul de urbe. Pentru că anume datorită unei atare așezări s-a decis în anii 70 ai secolului XIX construcția căii ferate care să treacă prin Ungheni spre Iași. Ungheni se află la o distanță de 105 km de municipiul Chișinău, la 85 de km de municipiul Bălți și la 45 de km de municipiul Iași (pe automagistrala și 21 kilometri pe calea ferată.
Raion Ungheni
Atestare - 1462
Promovat oraș - 1940
Guvernare
 - Primar - Alexandru Ambros (PLDM, ales 2011)
Suprafață
 - Total - 16,4  km²

Altitudine - 62 m.d.m.
Populație (2013[1])
 - Total - ▲ 38,200 locuitori
 - Densitate - 2 329,3 loc./km²
Fus orar - EET (UTC+2)
 - Ora de vară - (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal - MD-3600
Prefix telefonic - +373 (0) 236
Ziua orașului - 20 august

Istorie
Prezența apei din abundență, precum și deosebita fertilitate a solului, a condiționat întemeierea vechiului sat. Ungheniul a fost dintotdeauna așezat în imediata vecinătate a unor importante căi comerciale din trecut, cum au fost Marele Drum Comercial Moldovenesc și Dru
mul Pescarilor. Astfel, așezarea geografică a urbei de astăzi a fost condiția esentială pentru apariția și evoluția ei. Pe teritoriul actual al orașului cele mai timpuri urme ale existenței umane datează din perioada mijlocie a paleoliticului (milineiile LXX-XL î.e.n.). În acea perioadă exista o așezare pe locul căreia au fost descoperite oase de animale, așchii și unelte de muncă din cremene. Pe moșia Unghenilor se află și 10 movile funerare, ce confirmă staționarea a unor popoare nomade.[2]
Numele inițial al localității a fost Unghiul. Astfel s-a numit localitatea între anii 1462-1587. Toponimicul respectiv își are originea în aspectul geografic al teritoriului pe care s-a constituit inițial așezarea, râul Prut formând aici, printr-o cotire bruscă, un unghi perfect.[necesită citare] Alte denumiri n-a mai avut, exceptând perioada interbelică în care purta denumirea de "Ungheni Târg"[3].
Prima atestare documentară a Ungheniului o avem într-un hrisov de la Ștefan cel Mare datat cu 20 august 1462. Numele inițial al localității a fost Unghiul. Ungheni-Vale este satul istoric, care constituie nucleul orașului. Apelativul și l-a luat de la așezarea sa geografică, în valea Prutului, față de celelalte zone ale orașului.
Despre familiile boierești care au stăpânit se cunosc următoarele: în anul 1462 Pan Bratul, fiul Procelnicului, stăpânea localitatea. Acest Procelnicul era Stoian, boier în sfatul domnesc a lui Alexandru cel Bun și participant la bătălia de la Grünwald în 1422. Alte rude ale acestui războinic, stăpâneau așezarea la 1490. Neamul acestora s-a stins la Ungheni prin secolul XVII. Începând cu domnia lui Vasile Lupu, vărul acestuia, postelnicul Iorga, cumpără aici părți de moșii. După moartea sa el a lăsat moștenire partea de sat surorilor sale Alexandra și Creata. Viața acestora s-a stins la Ungheni la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Dinastia următoare a fost cea a boierilor moldoveni Buznea. Mihai, ultimul descendent al acestei familii, se stinge din viață ruinat de avere în anul 1914.
Cele mai de cu seamă familii boierești care au trăit la Ungheni a fost cea a lui Paul Gore și Petre Cazacu. Paul Gore a lăsat pentru colectivitatea locală drept moștenire un frumos parc din specii deosebite de arbori, dar care a fost distrus în perioada sovietică. Următoarea personalitate importantă din localitate a fost prințul Constantin Moruzi, vărul domnitorului moldovean Alexandru Moruzi. Constantin a ctitorit aici biserică Sfîntul Nicolae. El este tatăl romancierului Dumitru Moruzi.
Podul Eiffel
După anexarea Basarabiei în 1812, Ungheniul face parte din ținutul Iași (redenumit în 1887 în Bălți), fiind centrul unei plase omonime [4].
La mijlocul secolului al XIX-lea, stăpânul așezării, Mihai Buznea, a înființat în centrul Ungheniului de astăzi un târg de produse agricole. În jurul acestuia, s-a așezat treptat populație alogenă, mai cu seamă după construirea căii ferate și a podului peste Prut după planurile alsacianului Gustave Eiffel în 1871-1875, partea respectivă a satului urmând să se numească, pînă prin anii 1970, Ungheni Târg. Potrivit datelor recensămîntului din anul 1897, aici locuiau 1136 evrei, 456 români, 72 ucraineni, 58 ruși și 17 polonezi.
La începutul secolului XX în Ungheni erau 580 case, cu o populație de 2898 persoane: români, evrei și ruși. Țăranii posedau pământ de împroprietărire 409 desetine. Vechiul proprietar al satului, C. Buznea, avea 912 desetine. Vama de la Ungheni a Înregistrat în cursul anului 1901 un import de 341.852 puduri, mărfuri în valoare de 849.760 ruble și 12.274 vite mari și mici; iar exportul în același ani a fost de 47.217 puduri marfă, în valoare de 154.515 ruble și 736 vite mari și mici.[5]
În 1918, are loc unirea Basarabiei cu România, iar Ungheniul este inclus în Județul Iași. În 1924 populația localității constituia 2.400 locuitori. În anii 30 sex XX, în Ungheni funcționau trei bănci, o fabrică de cărămidă și una de prelucrarea lemnului, câteva mori, manufacturi și brutării. Populația localității a crescut până la 4250 persoane.
Localitatea și-a păstrat statutul de sat până în anul 1940, când în luna august sovieticii i-au conferit statutul de oraș și reședință de raion.
După 1945 orașul se caracterizează prin expansiune urban edilitară, spor demografic accentuat și dezvoltarea industriei în domeniul încălțămintei, țesăturilor, mobilei, cristalului, construcției de mașini, conserve și lactate, relee și vase, teracotă și sticlărie.
La data de 29 iunie 1972 devine oraș de subordonare republicană, peste 2 ani este aprobată stema. La recensămîntul populației din anul 1989 în Ungheni erau 40.000 de locuitori.
În 1990 pe podul de la Ungheni s-a produs Podul de Flori - trecerea românilor peste Prut, apoi și trecerea basarabenilor în România.
Ungheni este primul oraș în Republica Moldova care a beneficiat de un nou Plan Urbanistic General după proclamarea independenței. Unul elaborat ca urmare a acordului dintre guvernele Moldovei și României, adoptat în septembrie 1996. A fost un proiect pilot, în baza metodologiei noi, pentru că și România era la începuturile implementării strategiilor urbanistice noi, europene, și acolo era o noutate. Ineditul constă în faptul că, spre deosebire de planurile sovietice, care presupuneau o planificare concretă, de exemplu unde și cum să fie amplasate școala, grădinița, sau o eventuală întreprindere, planul nou pune accent pe zonare, adică pe crearea unor zone locative, zone industriale, zone de agrement, parcuri, etc. Se divizează orașul în mai multe sectoare, unități teritoriale de referință. Și se analizează fiecarea zonă în parte, ce-i mai bine de făcut în ea, lociunțe, drumuri, întreprinderi. Iar în cadrul acestui plan general se elaborează un regulament local, care trebuie respectat ca o lege în procesul de dezvoltare a orașului.
Actualmente orașul Ungheni are circa 39 mii de locuitori, fiind în grupul celor 4 orașe de mărime mijlocie din republică. Principalele naționalități sunt români moldoveni, ucraineni și ruși.
Geografie
Municipiul se localizează în partea de vest și centrală a Republicii Moldova, pe malul stâng al râului Prut și în imediata apropiere a graniței cu România. Suprafața totală a orașului Ungheni este de 16,4 km2, această suprafață relativ mică se datorează faptului că orașul nu dispune de terenuri cu destinație agricolă. Fondul acvatic al orașului Ungheni este impunător.
Relief
Ungheniul este așezat în centrul Moldovei vechi. Acest spațiu face parte din extrema sudică a depresiunii (văii) Prutului mijlociu. Aici se află depresiunea de contract, adică o succesiune de văi colinare, care sfârșesc în aval și sunt întretăiate de bătrânul fluviu, acesta fiind și hotarul de vest al municipiului. Înălțimea asupra nivelului mării este de 62 de metri. Municipiul este extins pe o lungime de 9 km pe malul stâng al râului Prut.
Hidrografie
Articole principale: Prut și Râul Delia.
Orașul se află așezat pe malul râului Prut, al doilea râu după mărime din Moldova. Debitul multianual al Prutului la Ungheni este de 83,2 m3/sec [6]. Prin oraș trec și două râulețe Delia și Băielești. Hidronimul Delia (numit în documente medievale Deala, fiindcă-și începe cursul din șiragul de dealuri ale Basarabiei centrale) ar putea fi un nume de sorginte turanică. Râul Băilești trece prin sudul municipiului, vărsându-se în Prut. Numele său se explică prin cel al văii din care izvorăște, Valea Băilești, atestată documentar în secolul XVII.
Afară de râuri în localitate mai sunt trei lacuri cu o suprafață totală de 125 ha: Delia – 104 ha, Ceachir – 5 ha, Berești – 16 ha. Lacul Delia se află la 1 km de la gura de vărsare râul și este închis cu un baraj de 400 m lungime. Lungimea lacului de acumulare este de 3,2 km, adîncimea maximă – 4,0 m. Suprafața oglinzii apei este de cca 90 ha, volumul – 2,5 mln. m3[7].
Floră și faună
În apropierea orașului Ungheni, pe o suprafață de 373 ha se întinde aria protejată „Valea Mare” cu vegetație valoroasă din lunca Prutului. Această arie a fost declarată Monument al naturii din Basarabia în perioda interbelică, prin Hotărârea Consiliului de Miniștri al României din 19 iulie 1937 [8].
Administrație
Primar de Ungheni este Alexandru Ambros (membru PLDM) care câștigat în turul II al alegerilor din 2011, acumulând 52,91% din voturile alegătorilor, iar contracandidatul său Ilie Ciocanu (PCRM) – 47,09% [9][10]. La 26 iulie, cu votul consilierilor liberal-democrați și comuniști au fost aleși trei viceprimari ai orașului Ungheni, cu unul mai mult decât a fost până în acum: Cristofor Codreanu (PLDM), Ludmila Guzun (PLDM) și Dumitru Radu (PCRM) [11]. La 5 aprilie 2012, Ludmila Guzun a demisionat din propria inițiativă din funcția de viceprimar [12].
Consiliu Orășenesc Ungheni este alcătuit din 27 de consilieri, inclusiv fracțiunea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova are 13 consilieri, fracțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova numără 8 consilieri, racțiunea Partidului Democrat are 4 consilieri, Partidul Liberal deține 1 mandat și Eduard Bejenari este unicul consilier independent din noul consiliu [13]. În cadrul consiliului activează trei comisii de specialitate: buget și finanțe; învățământ, cultură și sport; socială [14].
Cartiere
Mahalalele și cartierele poartă următoarele denumiri:
Ungheni-Vale - este satul istoric, care constituie nucleul orașului. Apelativul și l-a luat de la așezarea sa geografică, în valea Prutului, față de celelalte zone ale municipiului;
Ungheni-Deal - parte a orașului, altădată sat cu numele Delești, botezat astfel datorită poziției sale geografice, mai ridicat, pe o colină, în raport cu întreg orașul;
Cartierul Dănuțeni - localitatea de altădată inclusă în anul 1973 în componența orașului. Cartierul se află pe malul Prutului, la gura de vărsare a râului Bălăești. Între secolele XIX și XX avea 277 case, cu o populațiie de 1715 persoane, țărani împroprietăriți sub C. Moruzi, care au primit 915 desetine pământ. Moștenitorii lui C. Moruzi aveau 3381 desetine. Fiul lui C. Moruzi a înființat e o colonie de germani aduși prin contract.
Cartierul Berești - localitatea de altădată inclusă în anul 1973 în componența orașului. Cartierul este amplasat pe malul Prutului. Numărul caselor în 1902 era 44; populația satului constituia 498 persoane. Țăranii posedau pământ de Împroprietărire 380 desetine, iar moștenitorii Smarandei Bantaș au 467 desetine. Satul era înconjurat de vii și livezi cu pomi.
Cartierul Mânzăteștii-Vechi - altă denumire: Vasilica, fost sat inclus în 1968 în satul Berești, ulterior unit cu Ungheniul. La începutul secolului XX în Mânzăteștii Vechi locuaiu 357 de persoane în 42 case. Țăranii posedau pământ cu o suprafață toatală de 432 desetine. Proprietarul, grecul Arghiropulo, care a cumpărat moșia lui Nacco, avea aci 218 desetine.
Cartierul Tineretului - acesta este construit recent în anii 1980;
Populație
La recensământul din 2004 orașul Ungheni avea o populație de 32.530 persoane. Față de anul 1989, numărul populatiei orașului s-a redus cu 0,9%.
Orașul Ungheni are o populație de 43.000 locuitori, dintre care populația economic activă numără circa 26.700 persoane sau 62% din numărul total. Cea mai mare parte a populației activează în sfera neproductivă. În industrie sunt angajați circa 2.200 persoane, în sfera prestări servicii – 5.400 persoane. Orașul Ungheni este o localitate multinațională, însă preponderent este locuită de români – peste 68%, apoi ruși – 14,5%, ucraineni – 14,4%, belorușii, evreii și alte naționalități – împreună alcătuiesc circa 3% din totalul populației.
Economie
Ungheni este unul din cele mai active orașe din Republica Moldova, în ce privește atragerea resurselor financiare din proiecte, alocarea granturilor și investițiilor pentru dezvoltarea economiei și infrastructurii orașului. Au fost create zone libere privind activitatea de antreprenoriat, întreprinderi mixte cu participarea investițiilor străine. Avantajul plasării geografice constă în căile de tranzit și vamale de ieșire spre Europa Centrală, condiții pentru dezvoltarea unei zone agricole ecologic pure. Problema care există în regiune este criza de cadre calificate necesare la condițiile economiei de piață [15].
În orașul Ungheni sunt înregistrați circa 1250 agenți economici, cea mai mare parte activează în domeniul comerțului – 179, de asemeni în alte ramuri ale economiei locale: industrie – 38, agricultură – 29, construcții – 16, transport – 3. Vânzările nete în economia locală au înregistrat creșteri semnificative în ultimii ani, în anul 2002 ajungând peste 505 mln. lei. Repartizarea veniturilor pe ramuri ale economiei locale este relativ constantă: în industrie veniturile au fost de peste 218 mln. lei sau 43%, în sfera prestări servicii – 290 mln. lei sau, respectiv, 57%. Pe lângă acestea, un aport deosebit la asigurarea securității și ordinii publlice, activează Întreprinderea de Stat „Servicii Paza M.A.I.” subdiviziunea Ungheni, în componența căruia este inclusă atît garda de corp cît și paza fizică a blocurilor și clădirilor comericiale.
Finanțele publice[modificare]
Orașul Ungheni datorită întreprinderilor din teritoriu care funcționează și vieții economice relativ stabile are o pondere destul de semnificativă a veniturilor proprii și defalcărilor în totalul veniturilor. Această tendință s-a menținut stabil în ultimii ani, cu o ușoară creștere a ponderii defalcărilor în structura veniturilor.
Dacă analizăm structura cheltuielilor bugetului local, constatăm că cel mai semnificativ sunt cheltuielile pentru educație, care constituie în ultimul an 59,8% ceea ce este caracteristic tuturor localităților Moldovei. O trăsătură specifică, pozitivă pentru orașul Ungheni, este ponderea și volumul cheltuielilor pentru construcția și întreținerea drumurilor în structura cheltuielilor publice locale.

Industrie
Orașul are o industrie diversificată, fiind reprezentat de întreprinderi din industria alimentară, ușoară, de confecții și a materialelor de construcție. Resursele de muncă în industrie, estimate la 1 ianuarie 2003, constituie 2.167 persoane. În sectorul industrial activează peste 38 de întreprinderi.
În industria alimentară principalele întreprinderi sunt: „Ungheni Vin” care se ocupă cu producerea vinului, S.A. „Ecovit” – producător al conservelor și sucurilor, Fabrica de conserve, S.A. „Cereale-Prut”, S.R.L. "Danova-Prim". În industria ușoară și de confecție activează: S.R.L. „Moldabela”, producător de covoare, ÎCS "Lear Corpration" S.R.L.care se ocupă cu confecționarea huselor avînd circa 700 de angajați.
Indutria ușoare este una din subramurile cele mai reprezentative ale orașului.În 1980 e a fost fondată întreprinderea „Covoare-Ungheni” este cea mai mare fabrică de covoare din Moldova cunoscută de către cumpărătorii din țară și de peste hotare pentru calitate și originalitatea lor. În 2001, fabrica „Covoare Ungheni” a fost divizată în două întreprinderi separate: „Moldabela”, care produce covoare și „Covoare Ungheni”, care produce fibre textile – materie primă pentru covoare. Cifra de afaceri a fabricii „Moldabela” pentru anul 2006 a constituit 21 milioane de dolari. Produsele „Moldabela” sunt exportate în aproximativ 30 de state din întreaga lume: Uniunea Europeană, CSI, America și Asia [16]. S.R.L.„Pro Style” care se ocupã cu confecționarea îmbrăcămintei,având 200 de angajați, iar cifra de afaceri oconstituie peste 4 mln. lei.
În domeniul construcției activează 2 întreprinderi ce confecționează materiale de construcție: „Javelin N.A.” S.R.L. și „BNV” S.R.L. În domeniul ceramicii: „Ceramica-Ungheni” S.A., unica întreprindere de ceramică din republică. În domeniul transporturilor activează 3 întreprinderi, cele mai principale fiind: „Rincor Prim” S.R.L. – transportul comunal.
Agricultură
Comerț
În sfera comerțului activează 179 întreprinderi. Cele mai importante întreprinderi sunt: „Ninel” S.A. „Cosânzeana” S.A. ,,Uni-Market S.A ,,SRL Unfloria S.A
ZEL „Ungheni–Business”[modificare]
Pe data de 25.07.2002 s-a înființat Zona Economică Liberă “Ungheni–Business” pe un termen de 25 ani cu o suprafață de 42,34 ha, amplasată în partea de nord-vest, în zona industrială a orașului Ungheni cu acces la calea ferată, care face posibilă legătura cu nordul, centrul, și sudul Republicii, cât și cu exteriorul. Zona este creata pe baza a 13 intreprinderi de diferite ramuri, unde exista deja toata infrastructura necesara pentru dezvoltarea afacerii (acces la drumuri auto locale si internationale, acces la calea ferată de tip european și rusesc, apeducte, canalizare, sisteme de telecomunicații și termificare, gazificare, energie electrică, depozite).
La 1 ianuarie 2011, pe teritoriul zonei libere erau înregistrați 34 de rezidenți, dintre care întreprinderi cu capital din Italia, Austria, România, Rusia și Belgia. Numărul angajaților constituie peste 1800 de persoane. În cadrul întreprinderilor rezidenți activau 1846 de persoane, iar volumul total de investiții în zona liberă a atins nivelul de 31,4 mil. dolari SUA. Principalul gen de activitate al rezidenților este producția industrială (91,8% din vânzările totale)[17]. Unul dintre cei mai mari rezidenți în ZEL „Ungheni-Business”, corporația americană „Lear”, produce huse și alte articole din textile pentru industria de automobile. Cea mai mare parte a producției industriale, circa 78%, a fost exportată, iar pe teritoriul Republicii Moldova a fost livrat 7% [17]
Dezvoltarea cu succes a ZEL Ungheni-Business se datorează mai ales proximității graniței cu Uniunea Europeană, în care după aderarea României la UE s-au stabilit mai multe companii din România, UE și Turcia, în căutare de facilități și forță de muncă mai ieftină [17].

Infrastructură
Orașul are un grad înalt de gazificare datorită dării în exploatare în anul 2002 a gazoductului Călărași-Ungheni. Este asigurată aprovizionarea cu apă a populației. Rețeaua de apă, canalizare și electricitate acoperă în întregime teritoriul orașului[18]. Pentru construcția și întreținerea drumurilor în anul 2002 au fost alocați peste 2,15 mln. lei, ceea ce este un indicator ridicat comparativ cu alte localități urbane din republică.

Transport
Ungheniul are o rețea de drumuri de importanță națională și locală bine dezvoltată, fiind un important nod feroviar și punct de frontieră vamal ce conectează rețeaua internă cu exteriorul. Stația de cale ferată Ungheni este punct internațional de trecere; se efectuează transport de mărfuri și de pasageri. Reprezintă cel mai mare nod de cale ferată din centrul țării.
Se preconizează construcția autostrăzii Ungheni-Iași-Târgu Mureș, conectându-se cu Autostrada Transilvania.
Orașul dispune și de un port fluvial pe Prut care se află în gestiunea Întreprinderii de Stat ”Portul Fluvial Ungheni” [19]. Portul fluvial Ungheni este unul din cele patru porturi fluviale existente în prezent în Republica Moldova. În ultimii ani a continuat amenjarea râului Prut. Recent, în acest sens pentru întreținerea sectorului tehnic Ungheni, au fost efectuate lucrări de adâncime și îndreptare a albiei râului Prut pe un sector cu lungimea de 385-405 km.

Telecomunicații
Telefonia este asigurată pe toată suprafața municipiului de către S.A. „Moldtelecom”, iar cea mobilă de către operatorii „Orange” SA „Moldcell” SA și parțial de „Vodafone România” SA, „Cosmote Romanian Mobile Telecommunications” SA, „Orange România” SA.
În 2010 compania StarNet a inaugurat un centru regional în Ungheni pentru acordarea serviciilor de internet, telefonie și televiziune interactivă [20].

Cultură
Cultura orașului este reprezentată de un Centru de cultură care întrunește un Palat de cultură, o școală de muzică, una de arte plastice, un muzeu de istorie și etnografie, 5 biblioteci, 2 case de cultură și un cinematograf cu 2 săli de cinema cu o capacitate de 710 locuri. Activitatea culturală în orașul Ungheni se desfășoară în Muzeul de Istorie și Etnografie, care are circa 4000 de exponate catalogate, inclusiv din epoca paleoliticului.
Cele mai importante evenimente culturale care au loc la Ungheni sunt: Festivalul Național al Obiceiurilor de Iarnă, ce se desfășoară anual la sfârșitul lunii decembrie, la care participă colective din toată țara; Tabăra de Sculptură Ungheni, ce se desfășoară bienal în lunile august-septembrie, la care participă cei mai valoroși sculptori din țară și de peste hotare. Al treilea eveniment de importanță națională este Târgul Național de Ceramică, desfășurat anual la 20 august și având la bază tradiția olăritului din regiune. Participă ceramiști din toată țara.
Activează două grupuri artistice: Ansamblul de Cântece și Dansuri Populare „Struguraș” și Ansamblul de Dans Popular „Muguraș”. Ansamblul de Cântece și Dansuri Populare „Struguraș” activează din 1946. De-a lungul existenței sale a întreprins turnee în Ucraina, Bulgaria, Grecia, Belarus, Armenia, Țările Baltice, România, China, Egipt, Grecia, Irak, Germania, fiind apreciat cu mențiuni și diplome. Este medaliat cu aur la Festivalul Unional de Folclor (în cadrul URSS), ediția I.
Monumente arhitecturale
Catedrala „Sf. Alexandru Nevski”, monument ecleziastic, de istorie și arhitectură, ridicată în cinstea războiului ruso-turc din anii 1877-1878
Biserica „Sf. Nicolae”, monument ecleziastic și de istorie, ridicată în anul 1882, de către prințul Constantin Moruzi. În cavoul acestei biserici este înmormîntat ctitorul ei.
Crucea Eroilor Neamului, ridicată în cinstea martirilor perioadei de ocupație sovietică
Mănăstirea „Sf. M. Mc. Gheorghe”
Monument la mormântul ostașilor căzuți în 1944
Monument în memoria pământenilor căzuți în 1941–1945 (1968)
Obeliscul ridicat în cinstea Diviziei a 252-a, participantă la eliberarea Ungheniului în 1944

Mass-media
La ungheni se editează dou ziare locale. Ziarul „Unghiul” a fost fondat în 1997 de patru jurnaliști. În anul 2001, „Unghiul” a fost singurul ziar din Republica Moldova care, din veniturile proprii, și-a procurat un sediu și o mașină a redacției. Salariile angajaților erau, dar și sunt mult mai mari decât la alte publicații locale, iar tirajul comun al edițiilor în limbile română și rusă în 2001-2003 depășea 9.000 exemplare (la începutul anului 2011, tirajul ziarului era de circa 11.000 de exemplare) [21].
În 1999, cotidianul „Flux” din Chișinău a fondat trei ediții județene, inclusiv „Flux de Ungheni”, însă până la sfârșitul aceluiași ani își încetează existența [21].
Din 2007 apare apare un ziar nou „Expresul de Ungheni”, fondat de SRL „Miraza” [21].
La 11 noiembrie 2010 este lansată prima publicație online independentă de tip portal de știri din orașul Ungheni - Ungheni.tv - o platformă new media de informare în timp real, cu cele mai actuale știri.
Educație[modificare]

În prezent în oraș sunt 6 licee, 2 școli medii, 2 școli primare, o școală-internat cu o capacitate de 420 locuri, 5 grădinițe pentru micuți cu un contingent de circa 1500 de copii, 2 școli polivalente, 2 colegii: de medicină și agroindustrial, sediul USM, 2 școli sportive, o școală de muzică și o școală de arte plastice. În total în instituțiile de învățământ din oraș sunt antrenați circa 12.000 copii.

Sănătate
În oraș funcționează Spitalul Raional cu o capacitate de 450 paturi, un Centru de sănatate și un centru al medicilor de familie [22].

Relații externe
Orașe înfrățite
Ungheni este înfrățit cu 5 orașe din diverse țări cu care menține relații de colaborare în domeniul economic și socio-cultural.
În anul 2000 a fost încheiat un acord de înfrățire cu orașul Winston-Salem din SUA, de la care a primit ajutor prin intermediul programului Counterpart International. În vederea intensificării relațiilor au fost efectuate vizite reciproce de misiuni economice. A fost primită asistență la crearea Zonei Economice Libere „Ungheni-Business”. În anul 2002 a avut loc înfrățirea cu orașul cazah Lisacovsk, cu care de asemenea s-au efectuat vizite reciproce și schimb de experiență în vederea activității Zonelor Economice Libere.
În anul 2003 au fost stabilite legături cu orașele Dmitrovsk din Rusia, Konin din Polonia și Vasilikov din Ucraina. În aceste orașe au fost făcute vizite reciproce, inclusiv schimburi de elevi, schimburi de experiență în domeniul administrației publice locale.
 Reghin, România
 Winston-Salem, Carolina de Nord, SUA
 Konin, Polonia
 Carmel, Israel
 Dmitrovsc, Rusia
 Vasilcov, Ucraina
 Auce, Letonia

Consulate
La 26 mai 2011, a fost deschis oficial Consulatul României la Ungheni, deși funcționa de o lună. Ceremonia a fost fastuaosă, la ea participând miniștrii de externe ai României și Moldovei: Teodor Baconschi și Iurie Leancă. Pentru început, Oficiul consular al României la Ungheni va emite numai permise de mic trafic la frontieră. Actele pot fi depuse de luni până vineri, între orele 8.00 și 14.00. Pentru alte servicii consulare, doritorii vor putea să se adreseze la Consulatul general din Bălți[23].

Personalități
I. A. L. Diamond - autor de scenarii, născut în Ungheni
Alexandru G.- CIA reprezentativ
Vitalii Lupașcu - regizor
Gustave Eiffel, cel care a construit renumitul turn din Paris, în anul 1877 sosește la Ungheni și efectuează un studiu de fezabilitate pentru construcția podului de cale ferată peste Prut.
Constantin Moruzi, domnitor al Moldovei între 1777-1782, este originar din Ungheni, iar în anul 1782 edifică o biserică în oraș, actuala Sf. Ierarh Nicolai. Fiul lui, Dumitru Moruzzi, vestit analist politic și scriitor, și-a făcut studiile la Sorbona.

Bibliografie
Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, vol.II, D.I.R.
Veacul XVI, A. Moldova, vol.III (1571-1590)
Cugetul, Revista de Istorie și Științe Umaniste, 1994, nr.1
Relații etnice și politice în Moldova meridionala în sec.X-XIII, Spinei V., Iași 1985
D.R.N., A. Moldova, vol.II
Ioniță Veaceslav : Ghidul orașelor din Republica Moldova/ Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5
Populația stabilă, la începutul anului după raioane și orașe și ani, [[Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova].
Vezi și

Ungheni, Iași
Legături externe

Pagina oficială a orasului"
Pagina neoficiala a orasului"
Diverse informații despre oraș
Zona Economica Libera "Ungheni-Business"
Liceul Teoretic "Vasile Alecsandri" Ungheni
Vremea în Ungheni
UNGHENI.TV - primul portal rich media de știri din Ungheni, Moldova
Ziarul „Unghiul”
Ziarul „Expresul de Ungheni”

Note
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ungheni
^ Numărul populației stabile al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2013, în profil teritorial
^ Hâncu, Ion. Vetre strămoșești din Republica Moldova. Material arheologic informativ-didactic. -Chi.: Editura Știința, 2003. - 508 p. ISBN 9975-67-297-3
^ Judetul Iasi
^ Poștarencu, Dinu. Organizarea administrativ-teritorială a Basarabiei în perioada țaristă. Tyragetia, s.n., vol. III [XVIII], nr. 2, 2009, p. 203-212.
^ Zamfir Ralli-Arbore. Dicționarul geografic al Basarabaiei. Reeditare după ediția: București 1904. Editura Museum Chișinău, Fundația Culturală Română. 2001. 235 p.
^ Starea de conservare a biodiversității în zona transfrontalieră România – Republica Moldova. Proiect PHARE RO 2004/016-941, 1 ianuarie 2002. Accesat 11 ianuarie 2012.
^ Cazac, V.; Bejenaru, Gh. Afluenții Prutului de pe teritoriul Republicii Moldova. Regimul hidrologic și parametrii morfometrici principali. Mediul ambiant, NR. 5 (29), octombrie 2006, p. 19-21.
^ Postolache, Gh.; Teleuță, A.; Mirona, A.; Covali, V. Conservarea diversității vegetației din lunca Prutului. Mediul ambiant, NR. 5 (29), octombrie 2006, p. 26-30.
^ Ungheni și-a ales primarul – Alexandru Ambros. Expresul de Ungheni, 20 iunie, 2011. Accesat 11 ianuarie 2012.
^ Gheorghe Obadă. Alegătorii din raionul Ungheni și-au ales primarii.... Unghiul, accesat 11 ianuarie 2012.
^ Sanduleac, Nicolae. PLDM + PCRM = 3 viceprimari. Unghiul, accesat 11 ianuarie 2012.
^ A plătit cu fotoliul de viceprimar funcția de lider de partid. Expresul.com, 5 aprilie 2012. Accesat 6 aprilie 2012.
^ Cuibaru, Tatiana. ...și prima ședință a Сonsiliului orășenesc Ungheni. Unghiul, accesat 11 ianuarie 2012.
^ Orașul Ungheni va avea trei viceprimari. Vezi cine sînt aceștia. Expresul de Ungheni, 26 iulie 2011. Accesat 11 ianuarie 2012.
^ Agarcova, L. (decembrie 2004). Concepția Dezvoltării Durabile Urbane a Republicii Moldova. Chișinău: Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Proiectul „Moldova fermecătoare”. pp. 39. Accesat la 21 ianuarie 2010.
^ Regiunea de Dezvoltare Centru: Strategia de dezvoltare regională (document în lucru). Document elaborat în cadrul Proiectului UE: „Suport pentru Organele de Implementare a Dezvoltării Regionale”, Septembrie 2007. p. 72. Accesat 11 ianuarie 2012.
^ a b c Tomea, Ion; Chivriga, Viorel. Problemele și perspectivele zonelor economice libere în Republica Moldova. – Ch.: IDIS “Viitorul”, 2011 (Tipogr. “MS Logo” SRL). – 48 p. – (Politici Publice; Nr 5, 2011, ISBN 978-9975-4007-6-3) ISBN 978-9975-4193-9-0
^ 18
^ Zaharia, Igor. Reanimarea flotei fluviale moldovenești. Revista apelor, nr. 5, 2009, p. 13-16. ISSN 1857-2774
^ 2 ani de Internet, Telefonie și Televiziune în Ungheni. Timpul, 18 aprilie 2012. Accesat 20 aprilie 2012.
^ a b c Evoluția presei locale din Moldova în perioada 1990-2010. Asociația Presei Independente, Chișinău, 2011. - 37 p. Accesat 8 septembrie 2011.
^ p. 14.
^ Consulatul României de la Ungheni a fost deschis oficial. Expresul de Ungheni, 27 mai, 2011. Accesat 11 ianuarie 2012.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ungheni