Personalități marcante a Raionulu Ungheni

miercuri, 13 noiembrie 2013

Un nou început: cu bicicleta la şcoală


Cadrele didactice şi elevii de la Liceul “Vasile Alecsandri” din Ungheni au găsit un mod mai neobişnuit de a promova modul sănătos de viaţă. O parte dintre ei se deplasează zilnic la liceu cu… bicicleta.
Anul acesta, în faţa liceului a fost amenajată o parcare specială pentru biciclete. Ideea îi aparţine consilierului orăşenesc Iaroslav Cojocaru, un tînăr om de afaceri din Ungheni. “Este un fost absolvent de-al liceului nostrum. Anume el a venit atît cu idea, cît şi şi cu transpuenerea în practică a acesteia, contibuind la amenajarea parcării”, a menţionat Lidia Covali, directoarea liceului, după care a adăugat: “Este un om de-al nostru de nădejde”.
În primăvară, chiar în preajma parcării pentru biciclete, va fi instalat şi un panou cu Regulile de circulaţie pentru bicicliştii alecsandrişti.
La ora actuală, numărul acestora este de 11, dar cu siguranţă va creşte. De aceea au fost amenajate deja două parcări, unde încap 20 de bicilete.  “Dacă această practică va lua o amploare, am putea să mai amenajăm un teren pentrru parcarea biciletelor”, susţine Lidia Covali. În plus, directoarea speră că acest exemplu va fi urmat şi de alte instituţii de învăţămînt din Ungheni.
Vera Burlacu, profesoară de limbă română la liceu, a fost printre primii promotori ai modului sănătos de viaţă, mergînd cu bicicleta de zeci de ani. Mergea prin parcuri, la cumpărături. Acum, vine şi la liceu cu bicicleta. Zilnic! Chiar dacă, la început, simţea priviri stranii din partea trecătorilor, acum este obişnuită şi nu o mai deranjează. “Ar fi păcat să nu vin cu bicicleta, mai ales că ştiu că o voi găsi exact acolo unde am lăsat-o, astfel că stau fără grijă toată ziua în liceu”, accentuează dînsa. Mai mult ca atît, doamna profesoară o găseşte şi reparată. Paznicii de la liceu au grijă de aceasta.
Şi elevii sînt mulţumiţi. Cosmin-Ionuţ Toma, elev în clasa a V-a, spune că-i place foarte mult să vină cu bicicleta la şcoală, chiar mai mult decît cu maşina. Băiatul a însuşit deja şi regulile de circulaţie, întrucît părinţii îi permit să se deplaseze singur. Alexandru Chivriga, elev în clasa a VIII-a,  vine la şcoala cu bicicleta tocmai din cartierul Bereşti. “Părinţii nu mi-au cumpărat bicicleta special pentru şcoală. Acum însă simt că o folosesc cu un scop anume şi sînt mîndru de aceasta”, spune dînsul.

UNGHENI | Natalia Junghietu
Sursa: http://www.expresul.com/2013/11/13/un-nou-inceput-cu-bicicleta-la-scoala/

luni, 4 noiembrie 2013

Sosirea primului tren în gara din Chişinău (28 august 1871)

Astăzi aniversăm 141 de ani de la sosirea primului tren în gara din Chişinău.
Se întâmpla pe 28 august 1871, odată cu darea în exploatare a liniei de calea ferată Odesa – Kuciurgan – Tiraspol – Tighina – Chişinău, după doi ani de lucrări.
Trecuseră vreo 40 de ani de la momentul când a fost inaugurată prima cale ferata din lume pentru trenurile cu abur (linia dintre Stockton şi Darlington, în Anglia, septembrie 1825).
După 1871, reţeaua feroviară din Basarabia s-a extins şi spre vest. În aprilie 1873 a fost finalizat tronsonul Chişinău – Corneşti, iar în iunie 1875 s-au încheiat lucrările pe segmentul Corneşti – Ungheni Prut.
Primul tren de probă a traversat Prutul pe 12 februarie 1876, circulaţia feroviară peste pod începând în mod oficial pe 19 martie în acelaşi an.
Iniţial podul de la Ungheni era unul de lemn. Din motive de securitate a transportului, în curând podul de lemn a fost înlocuit cu unul de metal.
Proiectarea şi construcţia noului pod i-au fost încredinţate arhitectului francez Gustave Eiffel, cel care a construit şi turnul din Paris care îi poartă numele. Podul lui Eiffel a fost inaugurat pe 14 martie 1877, fiind folosit şi astăzi de trenurile care traversează Prutul.
Tot în 1877 s-a dat în exploatare calea ferată dintre Tighina şi Galaţi, în 1894 cea dintre Mateuţi, Bălţi şi Noua Suliţă, iar în 1914 liniile dintre Basarabeasca şi Cetatea-Albă precum şi dintre Ungheni şi Bălţi.
O istorie aparte e legată de ecartament.
Construită iniţial cu ecartamentul larg (1524 mm), calea ferată Iaşi-Chişinău a fost refăcută în întregime într-un singur an după Unirea din 1918 de administraţia românească, circulaţia trenurilor cu ecartament normal (1435 mm) începând pe 3 septembrie 1922.
După cedarea Basarabiei către URSS în iunie 1940, ecartamentul secţiunii Chişinău-Ungheni Prut a fost din nou lărgit de sovietici, apoi îngustat în vara lui 1941, odată cu ofensiva militară germano-română.
În vara anului 1944, la revenirea sovieticilor, ecartamentul căii ferate Iaşi-Chişinău a fost iarăşi lărgit, linia fiind secţionată de noul hotar pe Prut dintre URSS si România. După un an, România a readus tronsonul aflat pe teritoriul său la ecartamentul normal, în timp ce linia rămasă pe teritoriul sovietic a păstrat ecartamentul larg.

Sursa: http://tanchistiiinvizibili.wordpress.com/2012/08/28/sosirea-primului-tren-in-gara-din-chisinau-28-august-1871/