Muncă tipic românească: gazoductul Iași-Ungheni, gata doar în declarații

Lucrările la proiectul magistralei de gaz metan între România şi Republica Moldova sunt departe de finalizare. Dacă pe partea românească gazoductul e finalizat în proporţie de 98%, în partea moldovenească nu s-au făcut decât circa jumătate din lucrări, ceea ce blochează şi realizarea tronsonului cel mai dificil, respectiv străpungerea pe sub Prut.
Optimismul arătat de premierul Victor Ponta în timpul scandalului iscat de inaugurarea lucrărilor la gazoductul Iaşi – Ungheni, a cărui panglică promitea s-o taie în decembrie 2013, s-a dovedit a nu avea corespondenţă în realitate. Magistrala în lungime de 43 de kilometri, care ar trebui să reducă dependenţa Republicii Moldova de gazul metan cumpărat din spaţiul ex-sovietic, este departe de a fi funcţională, deşi şeful Guvernului declara în septembrie 2013 că lucrările vor fi terminate până la finalul anului precedent. Mai mult, reprezentantul Guvernului la Iaşi estimează că gazoductul nu va putea fi dat în folosinţă mai devreme de primavara acestui an.
Continuarea articoulului îl citiți accesînd http://adevarul.ro/locale/iasi/gazoduct-ponta-1_52cbbf03c7b855ff5645a79c/index.html

Jurnal de călătorie: Italia noastră

Vă prezentăm impresiile de călătorie a istoricului și multiplului campion național la Box, Octavian Țîcu, originar din Costuleni, Ungheni:

Al doilea an consecutiv ajunul Crăciunului mă prinde în Italia. Sunt implicat într-un proiect internaţional gestionat de Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe din Moldova, proiect coordonat de dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc şi care se desfăşoară în colaborare cu Institutul de Studiere a Societăţilor Mediteranei din oraşul Napoli, Italia.

Proiectul are ca preocupare majoră cercetarea proceselor de modernizare a aspectelor politice, sociale şi economice dintre cele două ţări în retrospectivă istorică şi de actualitate, care presupune dincolo de natura sa de cercetare, un schimb de vizite reciproce anuale în cadrul seminarelor științifice organizate în comun. În 2013 am desfăşurat două activităţi academice importante în acest sens: un seminar ştiinţific internaţional organizat la Chişinău pe data de 15 noiembrie, unde colegii noştri italieni au prezentat o perspectivă asupra proceselor de modernizare în zona Mediteranei (1800-1950) şi o conferinţă internaţională asupra problemelor frontierelor în regiunea mediteraneană şi Europa de Est, unde în perioada 17-23 decembrie am participat împreună cu dr. Silvia Corlateanu-Granciuc, dr. Valentin Constantinov şi cercetătorul științific Nicolae Bodean. Dincolo de aceste preocupări, am folosit această deplasare pentru o escapadă la Milano, unde am avut întâlnire cu reprezentanţii clubului de fotbal „Inter” Milano pentru a vedea publicată în limba italiană cartea despre pământeanul nostru Nicolae Simatoc, care în perioada 1947-1949 a jucat la acest mare club italian. Dacă într-un fel mă simt deja napolitan, datorită şi faptului că merg acolo deja trei ani la rând, iar diversitatea experienţelor şi oamenii pe care îi cunosc mă fac să mă simt acolo ca acasă, atunci vizita de la Milano, unde mergeam pentru prima oară, o aşteptam cu mare emoţie.

Detalii, click la linkul http://timpul.md/articol/jurnal-de-calatorie-italia-noastra-53581.html

Pod de fier peste apa care desparte și unește...

Cu 136 de ani în urmă, marele inginer francez Gustave Eiffel a construit la Ungheni, peste Prut, un pod de fier, o construcție cu menire practică, rod al talentului său, iar la 113 ani după ce a definitivat-o, trăitoriu de pe cele două maluri au durat un Pod de Flori, aceasta fiind o expresie imaterială a sentimentelor și aspirațiilor lor, rîul fiind același atunci și acum - rîu care ne desparte și ne unește...

Podul de pe Prut, care leagă Unghenii de România, a fost construit în anii 1876-1877.

Pentru a citi în continuare articolul, click pe linkul http://revista.md/index.php?r=articol/view&id=215