Personalități marcante a Raionulu Ungheni

luni, 14 decembrie 2015

МАРШРУТ НА ВЫХОДНЫЕ: УНГЕНЫ

Recomandăm spre lectură un articol în limba rusă ce face referință la orașul Ungheni și obiectivele turistice ce merită a fi vizitate.

Iată ce afirmă echipa locals.md:

„Мы продолжаем наше путешествие по просторам Молдовы и сегодня держим путь на запад, к левому берегу реки Прут. Всего 107 км от Кишинева, и мы в Унгенах! Знаете ли вы, что Гюстав Эйфель парижскую башню сначала создал в Молдове? На бессарабском мосту через реку Прут в городе Унгены он практиковал метод клёпки, который впоследствии использовал на знаменитом французском символе.
Необходимость в постройке моста появилась перед началом Русско-турецкой войны. Открытие состоялось 21 апреля 1877 года, а уже 24 апреля, через 3 дня, началась война. Долгие годы тот факт, что унгенский мост построил Эйфель, был неизвестен общественности и даже местным историкам. Раньше он был известен как «Podul de flori» (Цветочный мост). Происхождение моста так и было бы тайной, но в 1998 году с подачи унгенского школьника Кристиана Жосану, исследователи полезли в архивы и выяснили, что таки да – Эйфель строил  молдавские мосты. В 2012 году он был официально назван „Мост Эйфеля„.”

Articolul complet în citiți accesînd sursa.

Sursa: МАРШРУТ НА ВЫХОДНЫЕ: УНГЕНЫ [online] [citat 15.12.2015]. Disponibil : http://locals.md/2015/marshrut-na-vyihodnyie-ungenyi/

duminică, 13 decembrie 2015

Zece curiozități despre Podul Eiffel din Ungheni

Podurile (din sl. podŭ) reprezintă construcții destinate asigurării comunicației terestre peste un
 Podul Eiffel din Ungheni la sfîrșitul sec. XIX. 
obstacol natural sau artificial. Se consideră printre cele mai vechi inovații inginerești ale omenirii. Buștenii aruncați peste rîu se consideră prototipurile podurile. În Republica Moldova, unul dintre cele mai cunoscute poduri este Podul Eiffel, proiectat de inginerul-constructor francez Alexandre Gustave Eiffel (1832–1923), autorul cunoscutului simbol parizian Turnul Eiffel (320 m), edificat cu ocazia expoziției universale din 1889. Aliajul și niturile ambelor construcții eiffeliene sînt identice. Podul Eiffel este numit de localnici „Turnul Eiffel culcat”.


  1. Necesitatea de a construi un pod durabil peste Prut a fost expusă în Convenția româno-rusă, semnată la 6/18 mai 1872 la București, care prevedea joncțiunea liniilor ferate ruse cu cele române.
  2. Al. G. Eiffel a fost invitat la Ungheni de Direcția Căilor Ferate din Basarabia pentru a construi un pod metalic peste Prut. Construcția urma să asigure comunicarea dintre Unghenul din partea stînga a Prutului cu localitatea omonimă din dreapta rîului. Din cauza inundațiilor, încercările anterioare de a construi un pod fiabil au eșuat.
  3. Podul feroviar a fost edificat în anii 1876–1877, fiind deschis oficial la 9/21 aprilie 1877, cu doar trei zile înainte ca Rusia țaristă să declare război Turciei. Podul, cu o greutate de 355 de tone, a fost utilizat la maxim în timpul războiului ruso-turc din anii 1877–1878.
  4. Fiind mulțumit de calitatea podului, Scarlat Pastia (1827–1900), primarul Iașului (1877–1879), a mai apelat la serviciile lui Gustave Eiffel pentru a construi în Iași osatura metalică a Grand Hotelului Traian (1882).
  5. De-a lungul istoriei, pentru a facilita traversarea podului au fost modificați parametrii ecartamentului.
  6. La 6 mai 1990, sub impactul reîntîlnirii populației de pe ambele maluri ale Prutului, construcția de fier a fost numită „Podul de flori”.
  7. La 20 aprilie 2012, cu ocazia a 135 de ani de la inaugurare, Consiliul orășenesc Ungheni a adoptat decizia de a numi oficial infrastructura feroviară Podul Eiffel.
  8. Podul este utilizat și în prezent de trenurile de pasageri și de marfă care asigură legătura dintre Republica Moldova și România.
  9. Podul Eiffel este plasat în topul celor cinci atracții turistice din centrul Republicii Moldova.
  10. Recent, autoritățile locale au dispus inițierea unui nou proiect al „Podului Eiffel”, care ar asigura legătura „între oameni”.

Arhiva foto a Bibliotecii Științifice Centrale „Andrei Lupan” (Institut) a Academiei de Științe a Moldovei.

Sursa: XENOFONTOV, Ion. Zece curiozități despre Podul Eiffel din Ungheni [online] [citat 14. 12.2015]. Disponibil : http://moldova-suverana.md/article/zece-curiozitati-despre-podul-eiffel-din-ungheni_12938

sâmbătă, 12 decembrie 2015

Tinerii pictori ungheneni cîştigători peste ocean

Cele mai bune lucrări ale elevilor de la Şcoala de arte plastice din Ungheni au fost apreciate peste Ocean, în Statele Unite ale Americii, la data de 7 noiembrie curent.  Este deja al zecelea an consecutiv cînd picturile tinerilor ungheneni participă la Expoziţia tinerilor artişti plastici din oraşul Winston-Salem, statul Carolina de Nord, SUA.

În 2015, expoziţia s-a desfăşurat sub genericul „Comunități unite pentru pace și prosperitate” (Connecting Communities for Peace and Prosperity). Din oraşul Ungheni au fost expediate 18 lucrări ale elevilor de la Şcoala de Arte Plastice. Pentru prima dată, oraşul Ungheni a obţinut două locuri premiante. 
Lucrarea „Aripile comunităţii” („Wings of the community”) de Irina Robuleţ, a ocupat locul trei. „În desenul dat eu am încercat să redau legătura între comunități, aripile semnifică pacea veșnică și cooperarea internațională, procesul de globalizare. Am încercat să redau unele monumente, haine tradiționale care se contopesc împreună. Am vrut să arăt unicitatea poparelor și diversitatea lor, care sunt în prosperare, fără suferințe și războaie”, afirmă tînăra pictoriţă în descrierea desenului său.
Copreşedintele Comitetului de înfrăţire Winston-Salem, responsabilă de oraşul Ungheni, Ecaterina Gittard, a menţionat că lucrările pictorilor ungheneni au fost apreciate la justa valoare de către juriu dar şi de participanţii la expoziţie. Pentru prima dată, s-a decis şi premierea cu diplome a profesorilor de la Şcoala de Arte Plastice care îi ghidează pe elevi să deseneze atît de expresiv şi frumos.

„Participăm în fiecare an la acest concurs. Este o oportunitate excelentă pentru elevi de a participa la o expoziţie de talie internaţională. Anul acesta am avut succese remarcabile. Mă bucur foarte mult pentru rezultatele elevilor noştri”, a declarat Raisa Cojocaru, directoarea Şcolii de Arte Plastice din or. Ungheni.

De notat că activitatea respectivă are loc în cadrul Acordului de Înfrăţire între cele două oraşe: Ungheni şi Winston-Salem. Decernarea premiilor va avea loc imediat ce acestea vor ajunge în oraşul Ungheni.

Sursa: Tinerii pictori ungheneni cîştigători peste ocean [online] [citat 14.12.2015]. Disponibil : http://ungheni.md/tinerii-pictori-ungheneni-c%C3%AE%C5%9Ftig%C4%83tori-peste-ocean-foto/#facebook

marți, 1 decembrie 2015

7 lucruri re'descoperite la Ungheni - Redescoperă Moldova

Nici nu am știut că cei de Redescoperă Moldova au fost și la Ungheni. Ce au descoperit cei de la Redescoperă Moldova aflați citind mai jos.

Am reușit astăzi să ajungem la Ungheni. În cadrul Proiectului Redescoperă Moldova am avut plăcerea să redescoperim Ungheniul. Am găsit un altfel de Ungheni după 7 ani. E mai frumos, mai tînăr, mai verde și mai cu suflet. Echipa Ungheni2Day a reușit să viziteze niște colțuri de Ungheni frumoase!
Iată 7 lucruri descoperite de mine la Ungheni:

1. Orașul Ungheni se află la 105 km de Chișinău, și la 45 km de la Iași.
Numele inițial al orașului a fost Unghiul. În centrul orașului este amplasat un parc în cinstea scriitorului basarabean Grigore Vieru. În parc copii au parte de distracții și maturii ascultă radio datorită unui agent economic. Da, este și net gratis în parc.

2. Orașul Ungheni este unul foarte verde și plin de sculpturi.
Orașul este ca un parc mare. Ai impresia că casele sunt construite în parc, și nu parcurile împrejur la blocuri. Datorită festivalurilor de sculptură care au loc în Ungheni, orașul este plin de aceste monumente de artă. Multe dintre aceste sculpturi nu au inscripție. Noi însă ne-am pus imaginația în mișcare. 
Havuzul din parcul Grigore Vieru

3. Am observat foarte mulți tineri.
Adolescenți pînă în 16 ani, mame cu copii mici sunt foarte des întîlniți prin oraș. Cei de la 16-25 probabil învață și lucrează. Cei de la 25 în sus sunt plecați probabil la muncă, sau azi au fost ascunși prin case.

4. În holul primăriei sunt amplasate picturi a tinerilor de la tabăra de pictură și școala de arte plastice din Ungheni. Oamenii ce calcă pragul Primăriei au posibilitatea să mai bucure ochii.

5. Urnele de gunoi din oraș sar în ochi. Datorită lor dar și educației oamenilor, orașul Ungheni este unul curat.
Colectarea gunoiului se face selectivă. Mai mult ca atît, sunt amplasate puncte de colectare a deșeurilor.

6. Panourile publicitare nu sunt atît de multe ca în capitală. Ele nu lipsesc, am întîlnit cîteva pe străzi care aproape nu le-am observat. Sau mai bine zic nu încurcau ochiului să admire orașul.

7. Am descoperit că înghețata este foarte bună la Ungheni (și nu contează că e făcută la Bălți).

Sursa: CIUTAC, Lia. 7 lucruri re'descoperite la Ungheni - Redescoperă Moldova [online] [citat 2.12.2015]. Disponibil : http://www.liaciutac.com/2013/06/7-lucruri-descoperite-la-ungheni-cu.html?showComment=1449040605438#c7745591724785100900

Cultura re'descoperită în Ungheni

Sau ce poți vedea în orașul Ungheni.
Recomand spre lectură un articol ce face referință la orașul Ungheni. Impresiile sunt ale Liei Ciutac și e foarte frumos descris. Ea a fost în Ungheni și chiar mi-a plăcut ce a scris și cum a scris despre orașul nostru. Detaliile fac diferența și ar trebui să apreciem ce este în oraș.

Iată ce scrie ea.



După două zile petrecute la Ungheni, am aflat că orașul nu încetează să ne uimească.
Locurile frumoase, oamenii dragi și atmosfera din Ungheni te atrage. Am găsit și niște sculpturi în lemn imense, asemănătoare cu cele de pe insula Paștelui. Sculpturile sunt amplasate în unul din parcurile din Ungheni, în cel cu carusel. Trebuie să vă zic că am vizitat și Muzeul de Istorie și Etnografie din Ungheni. Am găsit o colecție frumoasă a portului popular din perioada interbelică. Atît războie de țesut, îmbrăcăminte, dar mai ales iele. 

Articolul complet îl citiți accesînd sursa.

Sursa: CIUTAC, Lia. Cultura re'descoperită în Ungheni. [online] [citat 2.11.2015]. Disponibil : http://www.liaciutac.com/2013/06/ungheniul.html

Vacanță în Republica Moldova: Chișinău și Ungheni

Recomand spre lectură un articol ce face referință la impresiile unei românce, Ana Matei despre orașul Ungheni. 


Mănăstirea Sfântului Mucenic Gheorghe din Ungheni și Biserica Alexandru Nevski sunt două locuri bune de reculegere. În interiorul lor este plin de flori, liniștit și curat, așa cum nu ai să vezi în altă parte a Ungheniului. 
Ungheni este unul dintre cele mai verzi orașe pe care le-am văzut până acum. Se zice că are cel mai lung bulevard de castani din Europa. Orașul e împânzit de statui, mărturii ale taberelor de sculptură organizate de 5-6 ani încoace, dar și de monumente rusești și moldovenești, pline de coroanele depuse pe 9 mai.
Și jur că nu mă mai plâng niciodată de gropile din România! În Ungheni, indiferent dacă alegi să mergi pe jos sau cu mașina, ai de străbătut groapă după groapă. N-am văzut vreo porțiune de asfalt lină mai lungă de 300 m. Trotuarele sunt săpate și lăsate așa, iar carosabilul este o provocare pentru orice șofer, așa cum n-am văzut nici pe cel mai dărăpănat drum din România.

Seara, Ungheni devine un oraș verde pentru că nu există iluminare stradală, prilej de rupt gâtul prin gropile ce stau pe așa-zisele trotuare.


Articolul în întregime îl citiți accesînd sursa. 

Sursa: MATEI, Ana. Republica Moldova in 900 de cuvinte [online] [citat 1.12.2015]. Disponibil : http://www.anamatei.ro/2013/05/16/impresii-republica-moldova-chisinau/

Troiţa Martirilor Neamului – monument istoric sau simbol creştin?

Cu toții am văzut crucea inedită din centrul orașului Ungheni. Dar ce prezintă ea și care e misterul acestei cruci, aflați citind mai jos.
Cînd treci prin preajmă, ţi se pare că e una obişnuită. Dacă te apropii şi o analizezi, vei observa stilul ei netradiţional, cu încrustaţii în lemn. Curioasă este inscripţia – „Eroilor căzuţi în Război Sfînt 1941-194.”. Ultima cifră al ultimului an lipseşte. Oare ce ascunde crucifixul?

După răspuns am mers la Muzeul de istorie şi etnografie. Directorul acestuia, Vasile Iucal, m-a întîmpinat binevoitor, povestindu-mi istoria troiţei: “În toamna anului 1991, cu prilejul unor cercetări efectuate la biserica “Sf. Irh. Nicolae” din cartierul Dănuţeni din Ungheni, am descoperit cavoul prinţului Constantin Moruzi, ctitorul lăcaşului sfînt. Aici, rezemată de un perete, ascunsă după nişte steaguri bisericeşti, se afla o cruce…”.

Se ştie că, odată cu instaurarea comunismului în Moldova, a fost interzisă păstrarea oricărui simbol dumnezeiesc. Nu e de mirare că şi această troiţă, mai ales că avea pe ea şi o inscripţie cu caractere latine, a fost ascunsă.

Îl întreb pe Vasile Iucal de ce nu este indicat pe cruce sfîrşitul războiului. Surîde, apoi  răspunde: “Lipsa ultimei cifre se datorează faptului că meşterul care a lucrat-o nu a ştiut cînd se va sfîrşi războiul, iar cînd acesta s-a terminat, au venit sovieticii cu ideologia lor comunistă, totalitară şi anticreştină. Localnicii au fost nevoiţi să ascundă crucea”.

Îmi mai spune că, în 1993, un consiliu artistic din Ungheni, alcătuit din istorici, arhitecţi, oameni de cultură, profesori, ziarişti, au decis instalarea troiţei într-un complex memorial dedicat celor ce au suferit de pe urma regimului totalitar comunist. S-a decis ca troiţa să fie numită sugestiv “Troiţa Martirilor Neamului”, în amintirea tuturor celor sacrificaţi de un regim antiuman.

“În mod concis, Consiliul a extins încărcătura spirituală asupra întregii istorii, adică a martirilor neamului nostru, monumentul devenind simbolul oraşului, unde se desfăşoară  evenimentele  cele mai importante, nu numai cel legat de Războiul Sfînt”, a punctat Vasile Iucal.

Din spusele lui, am aflat că troiţa din centrul oraşului Ungheni,instalată în 1993, este de trei ori mai mare decît originalul găsit în cavou.

Păşesc spre locul din muzeu, unde se păstrează crucea creată cu aproape 70 de ani în urmă şi care a fost ascunsă circa 50 de ani. E o cruce care emană multă energie şi te face să-ţi apleci capul în faţa ei. Îmi apare în minte şi crucea din scuar – măreaţă, dar care necesită o îngrijire serioasă. Îmi întorc privirea spre domnul Iucal, care abia şopteşte: “Ar trebui o restaurare, dar… poate nu sînt suficienţi bani”.

La final, dînsul a remarcat că “memorialul “Troiţa Martirilor Neamuluil” este unul original, primul şi unicul, deocamdată, din Ungheni, dedicat istoriei şi culturii noastre”.

sursa: JUNGHIETU, Natalia. Troiţa Martirilor Neamului – monument istoric sau simbol creştin? [online] [citat 1.12.2015]. Disponibil : http://www.expresul.com/2014/07/29/troita-martirilor-neamului-monument-istoric-sau-simbol-crestin/

De la Lenin și 28 iunie la Eminescu

Recomandăm spre lectură un articol ce face referință la redenumirea străzilor cu iz sovietic în străzi cu nume și personalități românești. Despre ce e vorba, aflați citind mai jos.

UNGHENI
Mihai Eminescu este prezent și la Ungheni. În anul 1989, în perioada Renașterii naționale, una dintre străzile din centrul orașului, numită 28 iunie, a fost rebotezată în strada Mihai Eminescu. „Atunci, la insistențele și demersurile unui grup de intelectuali din oraș, s-a decis ca străzile din Ungheni să fie redenumite”, povestește Vasile Iucal, directorul Muzeului de istorie și etnografie din Ungheni. Această stradă frumoasă, dar și aglomerată, nu întîmplător s-a ales cu numele Eminescu. „Aici sînt plantați foarte mulți tei, care ne duc cu gîndul la Eminescu”, explică Vasile Iucal.

Apropo, Ungheniul a fost primul oraș din republică, unde străzile ce purtau nume cu iz sovietic  au fost redenumite.

Ungheniul s-a numărat și printre primele orașe unde a fost instalat un bust al lui Eminescu, creat din bronz de un sculptor celebru, originar din Ungheni – Ion Zdreciuc. A fost nevoie de multă insistență, pentru ca acesta să fie instalat. S-a întîmplat în anul 1993.

Mai există un bust al lui Eminescu și la Cetireni, pe care Vasile Iucal îl numește cu tristețe „o sluțenie de bust”. „Este o ofensă adusă marelui poet”, adaugă dînsul.

La Ungheni, numele lui Eminescu îl poartă și unul dintre cele mai vechi licee din raion.

E o tradiție ca anual, la bustul lui Eminescu din centrul orașului, să se adune, în ziua de 15 ianuarie, zeci de ungheneni, să fie organizat aici un recital de poezii, să fie depuse flori. Și la biblioteca raională „Dimitrie Cantemir” sînt  organizat diverse activități dedicate marelui poet.

Sursa: Junghietu, Natalia. De la Lenin și 28 iunie la Eminescu [online] [citat 1.12.2015]. Disponibil : http://www.expresul.com/2015/01/15/de-la-lenin-si-28-iunie-la-eminescu/