Începînd cu primăvara anului 2014, drumul R1 Chișinău-Ungheni-Sculeni, va intra în reparație

Începând cu primăvara anului viitor Republica Moldova urmează să se transforme într-un adevărat șantier. Și asta pentru că vor demara ample lucrări de reabilitare și reconstrucție a traseelor naționale. Acest subiect a fost abordat în cadrul unui interviu realizat de UNIMEDIA  cu ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Vasile Botnari.

Până la finele anului vor fi încheiate contracte pentru executarea lucrărilor de reabilitare şi construcţie a 158 km de drumuri, după cum urmează:

1)   Reabilitarea drumului R1 Chişinău-Ungheni-Sculeni, km 6 – km 68(62 km);

2)   Construcția drumului de ocolire a or. Ungheni, R1 km 96 –  km 104(8 km);

3)   Reabilitarea drumului M3 Chişinău-Giurgiuleşti,km 151 – km 171 şi km 179 – km 190(31 km);

4)   Reabilitarea drumului R33 Hînceşti-Lăpuşna-M1 km 0.00 – km 37  (37 km);

5)   Construcția drumului de ocolirea a satelor Slobozia Mare, Cîșlița Prut și Giurgiulești, M3 Chişinău-Giurgiuleşti 20 km;

Pentru continuarea modernizării rețelei de drumuri au fost semnate două acorduri noi de finanţare cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare(BERD) şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) în sumă totală de 300 milioane euro, pentru realizarea lucrărilor de reabilitare și construcție a unor sectoare de drumuri naţionale, cu lungimea totală de 306 km:

R14 Bălţi-Sărăteni kilometrul 26 – 38, km 43–61, și km 64-67 (reabilitare);

R9 Soroca-Arioneşti, kilometrul  0.00 – 31(reabilitare);

R34 Hînceşti-Leova-Cahul, km 0.00 – 83.0 (reabilitare);

R6 M1-Ialoveni, km 0 – 6 (reabilitare);

M1 Chişinău-Leuşeni, km 6 –14 (reabilitare);

M21 Chişinău-Dubăsari-Poltava, km 6 –15 (reabilitare);

M3 Porumbeni-Cimislia, 19 km (construcție nouă);

M3 ocolirea or. Cimişlia, 7 km (construcție nouă);

M3 ocolirea or. Comrat, drum nou, 18 km (construcție nouă);

R1 Chișinău – Ungheni, km 74-96, km 104 – 120;

R16 Bălți – Fălești – Sculeni, km 5 – 59;

„La drumuri eu cred că noi ştim care este situaţia. Important este faptul că avem, la această etapă, foarte multe drumuri în reabilitare totală. Șantierele pe care le vedeți peste tot prin Moldova sunt semn clar că se lucrează. Astăzi, avem un volum de lucrări capitale la drumuri fără de precedent de când suntem stat independent – aproape 300 de km, dintre care 245 de km sunt reabilitate din fonduri externe. În timpul apropiat sperăm să începem semnarea contractelor cu companiile care vor efectua lucrări pe alte 306 km de drum, care vor fi reabilitate din creditele de 300 milioane de euro, oferite de BERD şi BEI. Avem încrederea că, treptat, situaţia se va îmbunătăţi”, a menționat ministrul Botnari.

Pentru a vedea harta reparației drumurilor, dar și sursa informații pe http://www.expresul.com/2013/09/20/harta-incepind-cu-primavara-anului-2014-drumul-r1-chisinau-ungheni-sculeni-va-intra-in-reparatie/#axzz2f8I4KksY

Gazoductul Iaşi-Ungheni, un sat de-a lui Potiomkin

Ştiţi ce înseamnă „satul lui Potiomkin”? E un sat care, de fapt, nu există. General-feldmareşalul rus Grigori Potiomkin era favoritul (asta însemnând şi amant) împărătesei Ecaterina a II-a a Rusiei. El se ocupa de administrarea Crimeii, ce era de curând anexată la Imperiul Rus. Păi, iată, când peninsula a fost vizitată de Iosif al II-lea, împărat al Sfântului Imperiu Roman (Imperiul Habsburg), care în 1775 a obţinut Bucovina de la Imperiul Otoman, şi de regele Poloniei, Potiomkin a instalat pe traseul parcurs de aceştia nişte decoruri uriaşe, pe care erau desenate sate şi oraşe bine amenajate şi prospere, care, la depărtare, păreau o realitate, dar, de fapt, nu erau decât o ficţiune.

Continuarea o citiți pe http://www.flux.md/articole/15133/

Străzile Bernardazzi și Hasdeu, din orașul Ungheni, inaugurate oficial după renovare capitală

Săptămîna trecută a avut loc inaugurarea oficială a străzilor Bernardazzi și Hașdeu care au fost renovate capital.
Zeci de ungheneni și oaspeți din orașele înfrățite Reghin și Jonișkis au participat la festivitatea oficială de deschidere a străzilor.
Acest lucru a fost realizat în cadrul proiectului  „Reparația unor porțiuni de străzi din orașul Ungheni ” costul total fiind de aproximativ 8,4 mln lei. Primăria orașului Ungheni a alocat 4 mln lei, iar suma de  4,4 mln lei a reprezentat contribuția Fondului de Investiții Sociale din Moldova.
Primarul orașului Ungheni , Alexandru Ambros prezent la eveniment a vorbit despre proiectul de reparație a acestor străzi,  subliniind  „Primăria orașului depune toate eforturile pentru ca Ungheniul să devină un oraș mai frumos, mai civilizat și cu condiții bune de trai. Renovarea capitală a acestor străzi, precum și repararea și modernizarea trotuarelor și parcărilor reprezintă un început al realizării  acestui deziderat. ”
Victor Săculțanu, directorul SRL „ConsViand”, firma care a executat lucrările de renovare,  a vorbit celor prezenți despre procesul de lucru. Iar, elevul LT „Gheorghe Asachi”, Denis Butnaru a mulțumit primarului orașului Ungheni pentru străzile și trotuarele frumoase, recitînd în acest sens o poezie compusă chiar de bunica acestuia, locuitoare a orașului Ungheni.
Alexandru Ambros împreună cu directorul firmei care a efectuat lucrările de reparație au tăiat panglica, inaugurînd în mod oficial cele 2 străzi recent renovate capital.
Copii prezenți la eveniment au primit în dar baloane tricolore, iar la final pe străzile proaspăt inaugurate au fost plimbați pe gratis cu un trenuț.


Sursa: http://www.expresul.com/2013/09/03/strazile-bernardazzi-si-hasdeu-din-orasul-ungheni-inaugurate-oficial-dupa-renovare-capitala/

Cezara Kolesnik, pictoriţă: „În Moldova cultura există din inerţie”

Stabilită de 14 ani în Franţa, pictoriţa Cezara Kolesnik a revenit în ţară pentru a face o tabără de creaţie în casa părintească din Corneşti. Ne-a vorbit despre lucrările sale şi viziunea ei despre artă.

Cezara Kolesnik locuieşte în Franţa de 14 ani, iar lucrările sale au ajuns în colecţii private din Germania, Belgia, Marea Britanie, Olanda, Bulgaria, România şi SUA. Revine în Moldova o dată sau de două ori pe an. De această dată a venit pentru a deschide o mini-tabără de creaţie la Corneşti, satul ei de baştină. „Organizez acest atelier din plăcerea de a picta, nu pentru galerie sau vizitatori. E într-un cerc de prieteni, trei adulţi şi un mic artist de patru ani. În grădină am făcut «vernisajul»“, povesteşte pictoriţa. Primele lucrări au fost pe temă liberă, au urmat peisajul marin şi cel lunar. „Prin această tabără, am vrut să dau un exemplu. Asta pentru că artiştii din Moldova spun adesea că nu pot crea pentru că nu au bani. Cum să nu poată? Au mâini, au picioare, au culori şi şevalet. Trebuie doar să se apuce de lucru“, îşi îndeamnă artista colegii de-acasă. La Chişinău nu e ca la Paris Chiar dacă ar vrea să-i schimbe pe artiştii moldoveni, tânăra recunoaşte că fiecare vizită în ţară este pentru ea o provocare. „Mi-e foarte greu din punct de vedere psihologic să vin în Moldova, mai cu seamă la Chişinău. Aici există o tensiune şi o suspiciune între oameni, o vulgaritate în atitudine şi în comportament. Spre deosebire de Paris, la Chişinău trebuie să cunoşti pe cineva ca să mergi undeva şi să-ţi fie bine“, regretă pictoriţa.

La Chişinău nu e ca la Paris Chiar dacă ar vrea să-i schimbe pe artiştii moldoveni, tânăra recunoaşte că fiecare vizită în ţară este pentru ea o provocare. „Mi-e foarte greu din punct de vedere psihologic să vin în Moldova, mai cu seamă la Chişinău. Aici există o tensiune şi o suspiciune între oameni, o vulgaritate în atitudine şi în comportament. Spre deosebire de Paris, la Chişinău trebuie să cunoşti pe cineva ca să mergi undeva şi să-ţi fie bine“, regretă pictoriţa. Are şi o explicaţie: „Într-un stat unde nu s-a investit de două decenii în cultură şi în educaţie, nu poţi să te aştepţi la altceva. Aici cultura există din inerţie şi se bazează pe nişte fosile“. Nu neagă, totuşi, talentul unor tineri, dar spune că acestora le lipseşte vioiciunea. „Băieţii se iau prea în serios. Trebuie să trăieşti arta, nu să cauţi sensuri ascunse în ea“, e de părere Cezara Kolesnik. Ei nu-i lipseşte spontaneitatea. În acelaşi timp, nu lasă emoţiile să pună stăpânire pe ea. Pânza rămâne neatinsă dacă furia, supărarea sau fericirea prea mare o copleşesc. „Când am un exces de emoţii, nu pot să-mi fac munca bine. Trebuie să treci toate pornirile de moment printr-un filtru. Pictura, până la urmă, e o activitate meditativă. Esenţial e să nu devină plictis, să nu fie făcută cu de-a sila“, explică plasticiana. Feţele copiilor, cele mai expresive Tocmai din acest motiv, Cezara nu a făcut nicio pată de culoare timp de cinci ani, până în 2008. „Simţeam o frică, îmi părea că nu mai ştiu să pictez. E ca şi cum aş fi uitat să mă mişc. Dar într-o zi am simţit din nou nevoia să iau pensula în mână. M-am gândit să fac o expoziţie la Chişinău, prin care să spun ceva. Şi am decis să desenez ceea ce nu mi-a ieşit niciodată din cap – copilăria“, îşi aminteşte Cezara. Aşa a apărut seria de portrete „Odă copilăriei“, pentru că „mai frumos şi mai expresiv decât o faţă de copil puţin ce poate fi“. Chipuri de pici, reale sau inventate, triste sau zâmbitoare, toate erau gata de drum, când au izbucnit protestele din aprilie 2009 şi Cezara nu a mai ajuns la Chişinău. „M-am trezit din iluziile mele şi mi-am dat seama că m-am pornit într- un loc incert, nu spre Chişinăul pe care-l cunoşteam“, recunoaşte emigranta.

A urmat seria „Pomii vieţii“ cu arbori de toate culorile, apoi a desenat fiinţe fantastice şi peisaje cosmice. Acum Cezara Kolesnik este tentată de pictura abstractă. „Vreau să încerc şi altceva. Cred că artistul trebuie să fie mereu în căutare“, susţine tânăra. „Mi-e dor de oameni, nu de ţară“ Pentru Cezara, un artist modern ţine pasul cu tehnologiile şi ritmul grăbit al lumii. Nu ar putea trăi nicio zi fără internet, mitul artistului-sihastru nu e despre ea. „Mă inspiră liniştea şi frumuseţea naturii, mai ales marea şi pădurea. Dar şi oamenii, comunicarea, căldura umană“, afirmă pictoriţa. Chiar dacă a participat la expoziţii de nivel european şi criticii i-au lăudat lucrările, cei mai importanţi admiratori ai ei sunt copiii. „Criticii şcoliţi, nenii serioşi nu mă interesează. Mă deranjează faptul că ei prea uşor pun etichete. În schimb, am mulţi fani copii. Ei înţeleg totul, orice nuanţă şi orice mesaj pe care am vrut să-l transmit. Copiii nu se limitează, gândirea lor nu e şablonată ca la noi“, consideră Cezara. După tabăra de la Corneşti, pictoriţa se va întoarce în Franţa, unde, spune ea, este casa ei, chiar dacă perioada de acomodare a fost grea. „Primii cinci ani trăieşti un fel de fermentare. Ţi-e dor, cauţi în oameni susţinere, prietenie, dar nimic nu-ţi convine. Pe urmă, dorul se anihilează şi îşi găseşti echilibrul. Acum nu pot spune că mi-e dor de ţară. Mi-e dor, mai degrabă, de oamenii de aici“, încheie zâmbind Cezara Kolesnik. Cezara Kolesnik Profesie: artist plastic Vârstă: 32 de ani Studii: Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală“, specialitatea pictură (1999); Institutul de Arte Frumoase de la Besançon (2003); licenţă în istoria artelor la Universitatea din Dijon (2004); masterat la Universitatea Sorbona (2007). Artista îşi vinde lucrările pe site-ul cezarakolesnik.com, la preţuri de la câteva zeci până la 400 de euro. De asemenea, ea face ore particulare cu copiii.

Sursa: NEDZELSCHI, Felicia. Cezara Kolesnik, pictoriţă: „În Moldova cultura există din inerţie” [online] [citat 22.04.2016]. Disponibil :  http://adevarul.ro/moldova/actualitate/cezara-kolesnik-pictorita-In-moldova-cultura-exista-inertie-1_522580a1c7b855ff563e02e6/index.html

Pe şantierul gazoductului Iaşi-Ungheni bate vântul

La doar câteva zile de la ceremonia de inaugurare a lucrărilor de construcţie a gazoductului paneuropean, şantierul de la Zagarancea, raionul Ungheni, a fost golit de tehnică şi ţevi. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi dincolo de Prut.
Duminică am găsit pe malul drept al Prutului doar două containere şi o macara pentru ţevi. De somptuoasa ceremonie din 27 august, de Ziua Independenţei, la care au participat premierul moldovean Iurie Leancă, prim-ministrul României Victor Ponta şi Comisarul European pentru Energie, Guenther Oettinger ne mai aminteşte doar un panou. Drumul construit în grabă abia de se vede din mărăcini, astfel încât dacă nu eşti localnic, cu greu vei găsi şantierul. De altfel nici oamenii din partea locului nu prea ştiu pe unde ar trebui să înceapă construcţia gazoductului. „Ştiu că a fost ceva săptămâna trecută“, ne spune Eleonora, o locuitoare din Semeni, comuna Zagarancea. „Am fost prinsă la serviciu şi nu am văzut nimic“, ne răspunde o altă femeie. Lucrările vor începe abia în octombrie Serghei Gorea, primarul satului Petreşti, raionul Ungheni, s-a arătat încrezător că până pe 31 decembrie 2013, gazoductul va fi construit. „Cel puţin aceasta ne-a promis compania care a câştigat tenderul. Nu pot însă să vă spun unde a fost depozitat tot utilajul“, spune primarul. Acesta susţine că pe 27 august a fost un eveniment simbolic. „Construcţia conductei de gaze va avea finalitate. Cineva încearcă să denigreze imaginea României şi a Uniunii Europene“, spune indignat Serghei Gorea. Nu ştie unde au dispărut ţevile şi utilajul nici primarul comunei Zagarancea, localitate prin care ar urma să treacă reţeaua de gaze. „Nu pot să vă spun când au fost luate de acolo. Cert este că lucrările vor demara la sfârşitul lunii septembrie - începutul lui octombrie“, şi-a dat cu părerea Mihai Burlacu. Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni, dă asigurări că nimic nu a dispărut. „Toate utilajele au fost depozitate. Compania românească perfectează acum toate actele, pentru ca să poată contracta o firmă din Republica Moldova, care să efectueze o parte din lucrări“, susţine Iurie Toma. Au transportat ţevile de pe un mal pe altul Aproximativ acelaşi scenariu s-a desfăşurat şi la celelălt capăt al gazoductului Iaşi – Ungheni. Diferenţa este că la Rediu, la zece kilometri de Iaşi, unde se află punctul zero al şantierului, ceremonia de inaugurare a lucrărilor a avut loc la 26 august, în prezenţa premierului român Victor Ponta. A doua zi toate conductele au dispărut, la fel ca şi majoritatea utilajelor. Surse din administraţia judeţeană de la Iaşi susţin că firmele responsabile de proiect ar fi încărcat toate conductele şi le-ar fi transportat peste Prut la Zagarancea, Ungheni, pentru „spectacolul“ din 27 august.


Pentur mai multe detalii, citiți http://adevarul.ro/moldova/actualitate/pe-santierul-gazoductului-iasi-ungheni-bate-vantul-1_522573c8c7b855ff563dc61c/index.html