Personalități marcante a Raionulu Ungheni

miercuri, 21 mai 2025

Sfârșitul primăverii anului 2025 se anunță unul plin de culoare, gust și inspirație. Vino și tu la cel mai dulce festival din Estul Europei

Sfârșitul primăverii anului 2025 se anunță unul plin de culoare, gust și inspirație! 



Agenda culturală e generoasă și ne provoacă să ieșim din rutină și să ne conectăm cu tot ce înseamnă artă, tradiție și voie bună. 

Duminică, ne vedem la Mai Dulce – cel mai dulce festival din Estul Europei. Iar dacă ai chef de ritm și emoție autentică, nu rata concertul aniversar al ansamblului JOC sau spectacolele de la Teatrul „Luceafărul”.

În plus, poți experimenta pictura cu vin, o combinație inedită între artă și degustare.

Programul evenimentului poate fi văzut aici.

Urmărește evenimentul de Facebook și află detaliile care te interesează.

sâmbătă, 17 mai 2025

Open Doors Day at the Parliament of the Republic of Moldova: event details

On the day of the Parliament's 34th anniversary, the legislative institution will open its doors to all citizens. Visitors will be able to talk to deputies, discover the rooms where the most important decisions are made, and supplement their knowledge about democracy and parliamentarism. Open Doors Day will be organized on Friday, May 23, starting at 1:00 p.m.



The event program includes interactive activities for all age groups. A space dedicated to children will be set up, where young visitors will be able to draw, arrange puzzles, and learn interesting facts about the Parliament by solving crossword puzzles. A face painting session will also be organized for them.

A bag decorating workshop will be held for visitors of different ages. Those interested will be able to personalize a bag made of ecological material, which they will receive as a gift. At the same time, those who want to test their knowledge of parliamentarism and democracy will be able to participate in online or physical quizzes, and those who answer correctly will receive gifts.

A treasure hunt for children and young people, called "Discover the Parliament", will also be organized in the Parliament Square. Participants will receive a map with several locations, where they will be challenged to participate in thinking, creativity and observation tests. Also in the Parliament Square, the two vintage cars previously used to transport high-ranking officials will be exhibited throughout the day. These are the "Gaz-14" limousine, manufactured in 1987, and the "ZIL 41047", manufactured in 1989, which were used by former presidents Mircea Snegur and Petru Lucinschi.

Guided tours of the Parliament building will be organized for visitors, and the guides will be deputies and civil servants. The route includes the Parliament Museum, the plenary hall, the Europa Hall and other rooms where meetings are held on the legislative platform. And the bravest will be able to simulate a press conference or a simultaneous translation exercise.

On the occasion of the Open Day, three thematic exhibitions will also be set up. They will photographically illustrate the Flower Bridge from 35 years ago and the parliaments of the European Union member states. The works of students from the Technical University of Moldova, who drew the Parliament building during a plein-air, recently organized, will also be exhibited.

During the event, participants will have the opportunity to talk with deputies, as well as leave messages, suggestions or questions for parliamentarians, in a specially arranged box in the Parliament Square.

On the occasion of Open Doors Day, we invite visitors to come to the Parliament with a book for children or adolescents, thus joining the campaign organized by the Parliament "We give a book". The books will be donated to the beneficiaries of the day centers of the "Diaconia" Social Mission, on the occasion of International Children's Day.

Obviously, a photo zone will also be organized in the Parliament Square, so that everyone can immortalize the experience and emotions experienced at Open Doors Day.

It should be noted that visitor access will be based on their identity card, without the need for a prior appointment. Children do not need identity documents, but must be accompanied by an adult.

Jornada de puertas abiertas en el Parlamento de la República de Moldavia: detalles del evento

En el día en que el Parlamento celebra sus 34 años de actividad, la institución legislativa abrirá sus puertas a todos los ciudadanos. Los visitantes podrán hablar con los diputados, descubrir las salas donde se toman las decisiones más importantes y completar sus conocimientos sobre democracia y parlamentarismo. La jornada de puertas abiertas se celebrará el viernes 23 de mayo, a partir de las 13:00 horas.



El programa del evento incluye actividades interactivas para todos los grupos de edad. Se habilitará un espacio dedicado a los niños, donde los jóvenes visitantes podrán dibujar, armar rompecabezas y aprender datos interesantes sobre el Parlamento resolviendo crucigramas. También se organizará una sesión de pintura facial para ellos.

Se realizará un taller de decoración de bolsos para visitantes de diferentes edades. Los interesados ​​podrán personalizar una bolsa elaborada con material ecológico, que recibirán como regalo. Al mismo tiempo, quienes quieran poner a prueba sus conocimientos sobre parlamentarismo y democracia podrán participar en cuestionarios en línea o presenciales, y quienes respondan correctamente recibirán regalos.

En la Plaza del Parlamento también se organizará una búsqueda del tesoro para niños y jóvenes denominada "Descubre el Parlamento". Los participantes recibirán un mapa con varias ubicaciones, donde serán desafiados a participar en pruebas de pensamiento, creatividad y observación. También en la Plaza del Parlamento se exhibirán durante todo el día los dos coches antiguos que antiguamente se utilizaban para transportar a altos funcionarios. Se trata de la limusina "Gaz-14", fabricada en 1987, y la "ZIL 41047", fabricada en 1989, que fueron utilizadas por los ex presidentes Mircea Snegur y Petru Lucinschi.

Se organizarán visitas guiadas al edificio del Parlamento para los visitantes, y los guías serán diputados y funcionarios. El recorrido incluye el Museo del Parlamento, la sala de plenos, la Sala Europa y otras salas donde se celebran reuniones en la plataforma legislativa. Y los más valientes podrán simular una rueda de prensa o un ejercicio de traducción simultánea.

Con motivo de la Jornada de Puertas Abiertas también se instalarán tres exposiciones temáticas. Estas imágenes ilustran fotográficamente el Puente de las Flores de hace 35 años y los parlamentos de los estados miembros de la Unión Europea. También se exhibirán las obras de los estudiantes de la Universidad Técnica de Moldavia, que dibujaron el edificio del Parlamento durante un plein-air organizado recientemente.

Durante el evento, los participantes tendrán la oportunidad de discutir con los diputados, así como dejar mensajes, sugerencias o preguntas para los parlamentarios, en una urna especialmente dispuesta en la Plaza del Parlamento.

Con motivo de la Jornada de Puertas Abiertas, invitamos a los visitantes a acudir al Parlamento con un libro infantil o juvenil, sumándose así a la campaña "Regalamos un Libro" que organiza el Parlamento. Los libros serán donados a los beneficiarios de las guarderías de la Misión Social “Diaconía”, con motivo del Día Internacional del Niño.

Por supuesto, también se organizará una zona de fotos en la Plaza del Parlamento, para que todos puedan inmortalizar la experiencia y las emociones vividas en la Jornada de Puertas Abiertas.

Se recuerda que el acceso de visitantes será mediante documento de identidad, sin necesidad de cita previa. Los niños no necesitan identificación, pero deben estar acompañados por un adulto.

Ziua Ușilor Deschide la Parlamentul Republicii Moldova: detaliile evenimentului

În ziua când se împlinesc 34 de ani de activitate a Parlamentului, instituția legislativă își va deschide ușile pentru toți cetățenii. Vizitatorii vor putea să discute cu deputații, să descopere sălile în care se iau cele mai importante decizii și să-și completeze cunoștințele despre democrație și parlamentarism. Ziua Ușilor Deschise va fi organizată vineri, 23 mai, începând cu ora 13:00.



Programul evenimentului include activități interactive pentru toate categoriile de vârstă. Va fi amenajat un spațiu dedicat copiilor, unde micii vizitatori vor putea desena, vor putea aranja puzzle-uri și vor afla curiozități despre Parlament dezlegând careuri de cuvinte încrucișate. Pentru ei va fi organizată și o sesiune de pictură pe față.

Pentru vizitatorii de diferite vârste va avea loc un atelier de decorare a torbelor. Cei interesați vor putea să își personalizeze o torbiță din material ecologic, pe care o vor primi cadou. Totodată, cei care vor dori să își testeze cunoștințele în materie de parlamentarism și democrație vor putea participa la quizuri online sau fizice, iar cei care vor răspunde corect vor primi cadouri.

În scuarul Parlamentului va fi organizată și o vânătoare de comori pentru copii și tineri, denumită „Descoperă Parlamentul”. Participanții vor primi o hartă cu mai multe locații, în care vor fi provocați să participe la probe de gândire, de creativitate și de observare. Tot în scuarul Parlamentului vor fi expuse, pe parcursul zilei, cele două mașini de epocă folosite anterior pentru transportarea oficialilor de rang înalt. Este vorba de limuzina „Gaz-14”, anul producerii 1987, şi „ZIL 41047”, anul fabricării 1989, care au fost utilizate de foştii preşedinţi Mircea Snegur şi Petru Lucinschi.

Pentru vizitatori vor fi organizate tururi ghidate în clădirea Parlamentului, iar ghizi vor fi deputații și funcționarii. Traseul include Muzeul Parlamentului, sala de ședințe plenare, Sala Europa și alte săli în care se desfășoară ședințe pe platforma legislativă. Iar cei mai curajoși vor putea simula o conferință de presă sau un exercițiu de traducere simultană.

Cu ocazia Zilei Ușilor Deschise, vor fi amenajate și trei expoziții tematice. Acestea ilustrează fotografic Podul de Flori de acum 35 de ani și parlamentele statelor membre ale Uniunii Europene. De asemenea, vor fi expuse și lucrările studenților de la Universitatea Tehnică a Moldovei, care au desenat clădirea Parlamentului în cadrul unui plein-air, organizat recent.

În cadrul evenimentului, participanții vor avea ocazia să discute cu deputații, precum și să lase mesaje, sugestii sau întrebări pentru parlamentari, într-o boxă special amenajată în scuarul Parlamentului.

Cu ocazia Zilei Ușilor Deschise, îi invităm pe vizitatori să vină la Parlament cu o carte pentru copii sau adolescenți, alăturându-se, astfel, campaniei organizate de Parlament „Dăruim o carte”. Cărțile vor fi donate beneficiarilor centrelor de zi ai Misiunii sociale „Diaconia”, cu ocazia Zilei Internaționale a Copiilor.

Evident, în scuarul Parlamentului va fi organizată și o zonă foto, astfel încât fiecare să poată imortaliza experiența și emoțiile trăite la Ziua Ușilor Deschise.

De menționat că accesul vizitatorilor se va face în baza buletinului de identitate, fără a fi necesară o programare prealabilă. Copiii nu au nevoie de acte de identitate, dar trebuie să fie însoțiți de un adult.

vineri, 9 mai 2025

5 mai 1874 – S-a inaugurat calea ferată Iași–Ungheni

La 1 iunie 1870 s-a dat în exploatare drumul de fier Suceava–Pașcani–Roman–Iași, ca prelungire al aceluia dintre Lemberg–Cernăuți–Suceava. Existând ideea ca drumul de fier al Vienei să se prelungească spre Prut, pentru a se lega cu acel rusesc al Odessei, astfel ca Gara Iași să devină centru de tranzit pentru mărfurile ce se schimbau între Europa de Nord și Marea Neagră, Regele Carol I a tratat problema cu Țarul Alexandru al II-lea în 1868. 



Conexiunea convenea și administrației căilor ferate ruse crescând traficul pe linia lor și bucura patrioții români căci ușura apropierea fraților moldoveni despărțiți după anexarea Basarabiei, în 1812, de imperiul țarist. Totodată se considera „că lucrarea va înlesni grânelor din mijlocul Moldovei, să ajungă mai iute și cu puțină cheltuială, la Odessa” și, de acolo, pe piețele Orientului. Lucrările principale încheindu-se, duminică, 28 aprilie/10 mai 1874, ora 10, ieșenii erau chemați la o primă călătorie cu „cel dintâi tren românesc” pe noua linie.


O primă inaugurare s-a sărbătorit în 5/27 mai 1874, la ora 4 după amiază, trenul cu vagoane albastre, galbene și roșii, împodobit cu stindarde tricolore pornind spre Ungheni. Dată în folosință la 8/20 august 1874, după aprobarea Legii de organizare și exploatare a liniei (proprietatea statului român), noua cale ferată intra definitiv în viața orașului. 


Sursa: pagina de Facebook, România - țara mea de glorii, țara mea de dor.

joi, 8 mai 2025

Ce trebuie să știm despre râul Prut

Prutul este un râu având lungimea de 953 km, ce izvorăște în apropiere de muntele Hoverla din Carpații Păduroși din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcția sud-est. Se varsă în Dunăre, unde este insula Ostrovul Prut, lângă Reni, la est de orașul Galați. Formează granița României cu Republica Moldova și parțial cu Ucraina. În perioada interbelică, râul era navigabil până la Ungheni, însă în perioada comunistă navigația pe râu a fost treptat abandonată, cursul nemaifiind întreținut. 



Principalii afluenți pe partea dreaptă sunt Ceremuș, Bașeu și Jijia (cu afluentul principal Bahlui). Pe râul Prut există o amenajare hidroenergetică (barajul de la Stânca-Costești) realizată împreună cu Uniunea Sovietică (actualmente Republica Moldova).


ETIMOLOGIE
Documentar, hidronimul apare menționat cu forme diferite: Pyretos (Herodot, 484–425 î.Hr.), Porat (Constantin Porphyrogenetul, 905–959 d.Hr.). Versiunile etimologice cunoscute până acum rămân, deocamdată, controversate. La baza acestui hidronim ar putea sta un radical geto-dacic: *proth („pârâu”, „râu”) sau preindo-european: *p(r)t- (*p(l)t-) („(râu) plin, larg”). Rămân controversate alte versiuni ale provenienței denumirii: scită port („vad”), greacă pyretos („zbuciumat”), iraniană prtu („loc de trecere”). Primele mențiuni documentare ale Prutului apar în acte moldave care datează de la începutul sec. al XV-lea (1409, 1424, etc.).

AFLUENȚI
•Afluenți de stânga:
În Ucraina: Foreșaika, Parodcik, Pruteț, Iablonițki, Janka, Kamenka, Peremîska, Liubijnia, Krasnîi, Тlumacik (Tolmacik), Kolamîika (Kosacev), Тurka, Ciorniava, Oreleț, Okno, Sovița, Sovița II, Șubraneț, Gukis, Rekitneanka (Răchitna) (Staraia Granița), Rîngaci, Dinauțî, Cerlena,

În Republica Moldova: Râul Lopatinca, Racovăț, Medvenka (Medvedca), Larga, Vilia, Dradiște, Ciuhur, Camenca, Gârlișoara, Gârla Mare, Delia, Bratulianca, Nârnova, Lăpușna, Sârma, Sărata, Tigheci, Larga, Valea Halmagei,

•Afluenți de dreapta:
În Ucraina: Ovirnî, Pihî, Pruteț Cemegovski, Oslava, Kobîlița, Șibeika Velikaia, Sopovka, Pistînka, Rîbnîția, Ceremuș, Brusnița, Derelui, Vița, Molnița, Herța;

În România: Poiana, Cornești, Isnovăț, Rădăuți, Ghireni, Volovăț, Badu, Bașeu, Corogea, Berza Veche, Râioasa, Soloneț, Cerchezoaia, Jijia, Cozmești, Bohotin, Moșna, Pruteț, Sărata, Râul Ruginos, Gârla Boul Bătrân, Elan, Horincea, Oancea, Stoeneasa, Chineja.

LOCALITĂȚI
Cel mai mare oraș din calea sa este Cernăuți, în Ucraina. Alte orașe apropiate de cursul său sunt: Darabani și Huși, în România, și Ungheni și Cahul, în Republica Moldova.

Pe teritoriul României râul are o lungime de 742 km, un bazin hidrografic de 10.990 km² și un debit mediu multianual de 450 m³/sec. Pe o porțiune de 39,4 km marchează frontiera româno-ucraineană, pe o porțiune de 681,3 km (din care 73,9 km sunt alcătuiți din lacul Stânca-Costești) marchează frontiera dintre România și Republica Moldova.

În cursul său superior este un râu tipic montan, valea lui e îngustă cu versanți înalți și abrupți, curgerea rapidă, iar în albie se întâlnesc multe praguri. În cursul de mijloc Prutul formează meandre. În lunca sa, are viteza 1,5 m/s iar pe un sector mic, unde întretaie șirul de recife, valea Prutului se îngustează până la câteva sute de metri căpătând formă de chei.

Mai spre sud valea râului se lărgește până la 5-6 km, cursul devine liniștit, malurile nu sunt înalte, capătă formă simetrică pe versanți și sunt bine exprimate terasele. În cursul său inferior valea râului Prut se lărgește considerabil până la 8-10 km, râul formează meandre, se ramifică în brațe, versanții devin mai domoli, pe alocuri fragmentați de ravene, lățimea albiei variază între 100 și 440 m, adâncimea maximă e de 6-8 m, iar viteza se micșorează până la 0,7 m/s.

Odată cu creșterea nivelului apelor Dunării, Prutul își încetează scurgerea, se revarsă, inundând suprafața vastă a luncii sale. Lunca râului este parțial înmlăștinită. Încă în prima jumătate a secolului XX, o parte a luncii Prutului era ocupată de bălți, mlaștini, lacuri în care viețuia o lume animală acvatică foarte bogată (pești, păsări, mamifere). Acest sector al luncii Prutului reprezenta un minunat și miraculos paradis al naturii.

Mihail Sadoveanu, vizitând Basarabia, a lăsat următoarea descriere: „Apele acelea nesfârșite care domneau pretutindeni într-un ținut întreg alcătuiau o stăpânire a necunoscutului și a tainei. De la mistrețul ce dormitează pe plavii, de la lebedele și pelicanii care înspumează noaptea înegrul ghiolurilor până la popoarele de păsărele, până la puzderia de pești, până la nesfârșitele miliarde de gângănii – toate trăiesc din apele acestea care au întins o bogată împărăție, care aduc nămolul plin de hrană din munții și câmpiile depărtării…”

În ultimele decenii cea mai mare parte din bălțile, lacurile și mlaștinile Prutului au fost desecate. Fostele mlaștini au devenit terenuri agricole. În 1976 lângă localitățile Stânca și Costești, URSS împreună cu România au construit un baraj, un lac de acumulare și o hidrocentrală. Odată cu acestea au încetat viiturile și inundațiile periodice ale luncii Prutului. Dacă anterior terenurile de luncă erau alimentate de mâlul mănos adus de apele râului în timpul inundațiilor și viiturilor, fostele soluri fertile ale luncii s-au degradat și au devenit salinizate. Nivelul apei în Prut a scăzut considerabil în scopuri economice. Acesta a limitat aprovizionarea cu apă a lacurilor, bălților, mlaștinilor care au rămas, dar a căror suprafață continuă să se micșoreze. Scurgerea anuală a Prutului de la izvor până la vărsare este de 2,9 km cubi de apă.

Iată ce scria despre apa Prutului Dimitrie Cantemir: „Apa Prutului, dintre cele cunoscute nouă este cea mai sprintenă și cea mai sănătoasă, deși apare tulbure din cauza nisipului pe care îl târâie cu sine. Observată totuși într-un vas de sticlă se precipită, rămânând lichid foarte limpede…”.

În prezent calitatea apei Prutului nu se mai aseamănă cu cea a râului de pe timpul lui Dimitrie Cantemir. Ea este poluată de diferite substanțe chimice și organice. Însă după epurare apa Prutului se folosește ca apă potabilă în localitățile riverane. Ea se întrebuințează de asemenea pentru irigare în industrie și în alte domenii ale economiei naționale. Prutul este navigabil numai în cursul său inferior. Apa râurilor mici este foarte poluată din cauza evacuării în ele a apelor reziduale, deșeurile de la diferite întreprinderi industriale și a apelor murdare din canalizările localităților urbane și rurale. Unele dintre aceste râuri s-au transformat în simple canale de scurgere.

FAUNA IHTIOLOGICĂ
În râul Prut au fost identificate 44 de specii de pești:

- Abramis brama danubii (L) = Plătică
- Abramis sapa (Pallas) = Cosac cu bot turtit
- Acipenser ruthenus (L) = Cegă
- Alburnus alburnus (L) = Obleț
- Alosa caspia nordmanni (Ant.) = Rizeafcă
- Aristichthys nobilis (Rich.) = Novac
- Aspius aspius (L) = Avat
- Barbus barbus (L.) = Mreană
- Blicca bjoerkna (L) = Batcă
- Carassius auratus gibelio (Bloch) = Caras argintiu
- Carassius carassius (L) = Caracudă
- Chondrostoma nasus (L) = Scobar
- Cobitis taenia (L) = Zvârluga
- Ctenopharyngodon idella (Vall.) = Cosaș
- Cyprinus carpio (L) = Crap
- Esox lucius (L) = Știuca
- Gobio albipinnatus belingi (Fang) = Porcușor de șes
- Gobio gobio (L) = Porcușor
- Gobio kessleri (Dybow) = Porcușor de nisip
- Gymnocephalus cernuus (L) = Ghiborț
- Hypophthalmichthys molitrix (Vall.) = Sânger
- Lepomis gibbosus (L) = Biban-soare
- Leucaspius delineatus (Heck) = Fufă
- Leuciscus cephalus (L) = Clean
- Leuciscus idus (L) = Văduviță
- Leuciscus leuciscus (L) = Clean mic
- Misgurnus fossilis (L) = Țipar
- Neogobius fluviatilis (Pall) = Ciobănaș
- Neogobius kessleri (Guen) = Guvid de baltă
- Noemacheilus barbatulus (L) = Grindel
- Pelecus cultratus (L) = Sabiță
- Perca fluviatilis (L) = Biban
- Proterorhinus marmoratus (Pall) = Moacă de bradiș
- Pseudorasbora parva = Murgoi bălțat chinezesc
- Pungitius platygaster (L) = Osar
- Rhodeus sericeus amarus (Bloch) = Boarță
- Rutilus rutilus heckeli (Nord) = Ocheană, Tarancă
- Rutilus rutilus (L) = Babușcă
- Scardinius erythrophthalmus (L) = Roșioară
- Silurus glanis (L) = Somn
- Stizostedion lucioperca (L.) = Șalău
- Vimba vimba vimba (Lin) = Morunaș
- Zingel streber (Sieb) = Fusar
- Zingel zingel (L) = Pietrar

MENȚIUNI LITERARE
În romanul Nicoară Potcoavă (1952) al lui Mihail Sadoveanu, grupul lui Nicoară Potcoavă trece apa Prutului în vara anului 1576 pe un pod din dubasuri la un vad din amonte de Ștefănești, înspre prutețul lui Axinte. Scriitorul descrie astfel acest râu: „Apa acelui râu mare și larg se umflase de ploile din sus și măturase ca pe nimic podul umblător. Podarii fugeau cu căruțele la vale, în lungul malului, ca să prindă șăicile oprite prin scruntare și grinzile risipite de pe unde le aruncaseră talazurile.”

marți, 6 mai 2025

Interviu // Vizita lui Leonid Brejnev la Ungheni

Leonid Ilici Brejnev (rusă: Леонид Ильич Брежнев, n. 19 decembrie 1906 - d. 10 noiembrie 1982) a fost conducătorul efectiv al Uniunii Sovietice din 1964 până în 1982, în calitate de Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și în perioadele 1960 - 1964 și 1977 - 1982, președinte al Prezidiului Sovietului Suprem (șef al statului). 



Ca șef al statului, a promovat o politică rigidă, ceea ce a dus la o politică de stagnare a vieții economice și sociale. A fost urmat la președinție de Iuri Andropov.


Urmăriți interviul care face referință la vizita lui Leonid Brejnev la Ungheni: