Orașul Ungheni, prezentare generală

Ungheni este un oraș în Republica Moldova, reședință a raionului omonim. Localitatea este situată pe malul estic al Prutului, în dreptul satului omonim din România, cu care a alcătuit în trecut aceeași localitate. Situația geografică specială, la răscruce de drumuri, a constituit cheia pentru ascensiunea Ungheniului la statutul de urbe. Pentru că anume datorită unei atare așezări s-a decis în anii 70 ai secolului XIX construcția căii ferate care să treacă prin Ungheni spre Iași. Ungheni se află la o distanță de 105 km de municipiul Chișinău, la 85 de km de municipiul Bălți și la 45 de km de municipiul Iași (pe automagistrala și 21 kilometri pe calea ferată.
Raion Ungheni
Atestare - 1462
Promovat oraș - 1940
Guvernare
 - Primar - Alexandru Ambros (PLDM, ales 2011)
Suprafață
 - Total - 16,4  km²

Altitudine - 62 m.d.m.
Populație (2013[1])
 - Total - ▲ 38,200 locuitori
 - Densitate - 2 329,3 loc./km²
Fus orar - EET (UTC+2)
 - Ora de vară - (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal - MD-3600
Prefix telefonic - +373 (0) 236
Ziua orașului - 20 august

Istorie
Prezența apei din abundență, precum și deosebita fertilitate a solului, a condiționat întemeierea vechiului sat. Ungheniul a fost dintotdeauna așezat în imediata vecinătate a unor importante căi comerciale din trecut, cum au fost Marele Drum Comercial Moldovenesc și Dru
mul Pescarilor. Astfel, așezarea geografică a urbei de astăzi a fost condiția esentială pentru apariția și evoluția ei. Pe teritoriul actual al orașului cele mai timpuri urme ale existenței umane datează din perioada mijlocie a paleoliticului (milineiile LXX-XL î.e.n.). În acea perioadă exista o așezare pe locul căreia au fost descoperite oase de animale, așchii și unelte de muncă din cremene. Pe moșia Unghenilor se află și 10 movile funerare, ce confirmă staționarea a unor popoare nomade.[2]
Numele inițial al localității a fost Unghiul. Astfel s-a numit localitatea între anii 1462-1587. Toponimicul respectiv își are originea în aspectul geografic al teritoriului pe care s-a constituit inițial așezarea, râul Prut formând aici, printr-o cotire bruscă, un unghi perfect.[necesită citare] Alte denumiri n-a mai avut, exceptând perioada interbelică în care purta denumirea de "Ungheni Târg"[3].
Prima atestare documentară a Ungheniului o avem într-un hrisov de la Ștefan cel Mare datat cu 20 august 1462. Numele inițial al localității a fost Unghiul. Ungheni-Vale este satul istoric, care constituie nucleul orașului. Apelativul și l-a luat de la așezarea sa geografică, în valea Prutului, față de celelalte zone ale orașului.
Despre familiile boierești care au stăpânit se cunosc următoarele: în anul 1462 Pan Bratul, fiul Procelnicului, stăpânea localitatea. Acest Procelnicul era Stoian, boier în sfatul domnesc a lui Alexandru cel Bun și participant la bătălia de la Grünwald în 1422. Alte rude ale acestui războinic, stăpâneau așezarea la 1490. Neamul acestora s-a stins la Ungheni prin secolul XVII. Începând cu domnia lui Vasile Lupu, vărul acestuia, postelnicul Iorga, cumpără aici părți de moșii. După moartea sa el a lăsat moștenire partea de sat surorilor sale Alexandra și Creata. Viața acestora s-a stins la Ungheni la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Dinastia următoare a fost cea a boierilor moldoveni Buznea. Mihai, ultimul descendent al acestei familii, se stinge din viață ruinat de avere în anul 1914.
Cele mai de cu seamă familii boierești care au trăit la Ungheni a fost cea a lui Paul Gore și Petre Cazacu. Paul Gore a lăsat pentru colectivitatea locală drept moștenire un frumos parc din specii deosebite de arbori, dar care a fost distrus în perioada sovietică. Următoarea personalitate importantă din localitate a fost prințul Constantin Moruzi, vărul domnitorului moldovean Alexandru Moruzi. Constantin a ctitorit aici biserică Sfîntul Nicolae. El este tatăl romancierului Dumitru Moruzi.
Podul Eiffel
După anexarea Basarabiei în 1812, Ungheniul face parte din ținutul Iași (redenumit în 1887 în Bălți), fiind centrul unei plase omonime [4].
La mijlocul secolului al XIX-lea, stăpânul așezării, Mihai Buznea, a înființat în centrul Ungheniului de astăzi un târg de produse agricole. În jurul acestuia, s-a așezat treptat populație alogenă, mai cu seamă după construirea căii ferate și a podului peste Prut după planurile alsacianului Gustave Eiffel în 1871-1875, partea respectivă a satului urmând să se numească, pînă prin anii 1970, Ungheni Târg. Potrivit datelor recensămîntului din anul 1897, aici locuiau 1136 evrei, 456 români, 72 ucraineni, 58 ruși și 17 polonezi.
La începutul secolului XX în Ungheni erau 580 case, cu o populație de 2898 persoane: români, evrei și ruși. Țăranii posedau pământ de împroprietărire 409 desetine. Vechiul proprietar al satului, C. Buznea, avea 912 desetine. Vama de la Ungheni a Înregistrat în cursul anului 1901 un import de 341.852 puduri, mărfuri în valoare de 849.760 ruble și 12.274 vite mari și mici; iar exportul în același ani a fost de 47.217 puduri marfă, în valoare de 154.515 ruble și 736 vite mari și mici.[5]
În 1918, are loc unirea Basarabiei cu România, iar Ungheniul este inclus în Județul Iași. În 1924 populația localității constituia 2.400 locuitori. În anii 30 sex XX, în Ungheni funcționau trei bănci, o fabrică de cărămidă și una de prelucrarea lemnului, câteva mori, manufacturi și brutării. Populația localității a crescut până la 4250 persoane.
Localitatea și-a păstrat statutul de sat până în anul 1940, când în luna august sovieticii i-au conferit statutul de oraș și reședință de raion.
După 1945 orașul se caracterizează prin expansiune urban edilitară, spor demografic accentuat și dezvoltarea industriei în domeniul încălțămintei, țesăturilor, mobilei, cristalului, construcției de mașini, conserve și lactate, relee și vase, teracotă și sticlărie.
La data de 29 iunie 1972 devine oraș de subordonare republicană, peste 2 ani este aprobată stema. La recensămîntul populației din anul 1989 în Ungheni erau 40.000 de locuitori.
În 1990 pe podul de la Ungheni s-a produs Podul de Flori - trecerea românilor peste Prut, apoi și trecerea basarabenilor în România.
Ungheni este primul oraș în Republica Moldova care a beneficiat de un nou Plan Urbanistic General după proclamarea independenței. Unul elaborat ca urmare a acordului dintre guvernele Moldovei și României, adoptat în septembrie 1996. A fost un proiect pilot, în baza metodologiei noi, pentru că și România era la începuturile implementării strategiilor urbanistice noi, europene, și acolo era o noutate. Ineditul constă în faptul că, spre deosebire de planurile sovietice, care presupuneau o planificare concretă, de exemplu unde și cum să fie amplasate școala, grădinița, sau o eventuală întreprindere, planul nou pune accent pe zonare, adică pe crearea unor zone locative, zone industriale, zone de agrement, parcuri, etc. Se divizează orașul în mai multe sectoare, unități teritoriale de referință. Și se analizează fiecarea zonă în parte, ce-i mai bine de făcut în ea, lociunțe, drumuri, întreprinderi. Iar în cadrul acestui plan general se elaborează un regulament local, care trebuie respectat ca o lege în procesul de dezvoltare a orașului.
Actualmente orașul Ungheni are circa 39 mii de locuitori, fiind în grupul celor 4 orașe de mărime mijlocie din republică. Principalele naționalități sunt români moldoveni, ucraineni și ruși.
Geografie
Municipiul se localizează în partea de vest și centrală a Republicii Moldova, pe malul stâng al râului Prut și în imediata apropiere a graniței cu România. Suprafața totală a orașului Ungheni este de 16,4 km2, această suprafață relativ mică se datorează faptului că orașul nu dispune de terenuri cu destinație agricolă. Fondul acvatic al orașului Ungheni este impunător.
Relief
Ungheniul este așezat în centrul Moldovei vechi. Acest spațiu face parte din extrema sudică a depresiunii (văii) Prutului mijlociu. Aici se află depresiunea de contract, adică o succesiune de văi colinare, care sfârșesc în aval și sunt întretăiate de bătrânul fluviu, acesta fiind și hotarul de vest al municipiului. Înălțimea asupra nivelului mării este de 62 de metri. Municipiul este extins pe o lungime de 9 km pe malul stâng al râului Prut.
Hidrografie
Articole principale: Prut și Râul Delia.
Orașul se află așezat pe malul râului Prut, al doilea râu după mărime din Moldova. Debitul multianual al Prutului la Ungheni este de 83,2 m3/sec [6]. Prin oraș trec și două râulețe Delia și Băielești. Hidronimul Delia (numit în documente medievale Deala, fiindcă-și începe cursul din șiragul de dealuri ale Basarabiei centrale) ar putea fi un nume de sorginte turanică. Râul Băilești trece prin sudul municipiului, vărsându-se în Prut. Numele său se explică prin cel al văii din care izvorăște, Valea Băilești, atestată documentar în secolul XVII.
Afară de râuri în localitate mai sunt trei lacuri cu o suprafață totală de 125 ha: Delia – 104 ha, Ceachir – 5 ha, Berești – 16 ha. Lacul Delia se află la 1 km de la gura de vărsare râul și este închis cu un baraj de 400 m lungime. Lungimea lacului de acumulare este de 3,2 km, adîncimea maximă – 4,0 m. Suprafața oglinzii apei este de cca 90 ha, volumul – 2,5 mln. m3[7].
Floră și faună
În apropierea orașului Ungheni, pe o suprafață de 373 ha se întinde aria protejată „Valea Mare” cu vegetație valoroasă din lunca Prutului. Această arie a fost declarată Monument al naturii din Basarabia în perioda interbelică, prin Hotărârea Consiliului de Miniștri al României din 19 iulie 1937 [8].
Administrație
Primar de Ungheni este Alexandru Ambros (membru PLDM) care câștigat în turul II al alegerilor din 2011, acumulând 52,91% din voturile alegătorilor, iar contracandidatul său Ilie Ciocanu (PCRM) – 47,09% [9][10]. La 26 iulie, cu votul consilierilor liberal-democrați și comuniști au fost aleși trei viceprimari ai orașului Ungheni, cu unul mai mult decât a fost până în acum: Cristofor Codreanu (PLDM), Ludmila Guzun (PLDM) și Dumitru Radu (PCRM) [11]. La 5 aprilie 2012, Ludmila Guzun a demisionat din propria inițiativă din funcția de viceprimar [12].
Consiliu Orășenesc Ungheni este alcătuit din 27 de consilieri, inclusiv fracțiunea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova are 13 consilieri, fracțiunea Partidului Liberal Democrat din Moldova numără 8 consilieri, racțiunea Partidului Democrat are 4 consilieri, Partidul Liberal deține 1 mandat și Eduard Bejenari este unicul consilier independent din noul consiliu [13]. În cadrul consiliului activează trei comisii de specialitate: buget și finanțe; învățământ, cultură și sport; socială [14].
Cartiere
Mahalalele și cartierele poartă următoarele denumiri:
Ungheni-Vale - este satul istoric, care constituie nucleul orașului. Apelativul și l-a luat de la așezarea sa geografică, în valea Prutului, față de celelalte zone ale municipiului;
Ungheni-Deal - parte a orașului, altădată sat cu numele Delești, botezat astfel datorită poziției sale geografice, mai ridicat, pe o colină, în raport cu întreg orașul;
Cartierul Dănuțeni - localitatea de altădată inclusă în anul 1973 în componența orașului. Cartierul se află pe malul Prutului, la gura de vărsare a râului Bălăești. Între secolele XIX și XX avea 277 case, cu o populațiie de 1715 persoane, țărani împroprietăriți sub C. Moruzi, care au primit 915 desetine pământ. Moștenitorii lui C. Moruzi aveau 3381 desetine. Fiul lui C. Moruzi a înființat e o colonie de germani aduși prin contract.
Cartierul Berești - localitatea de altădată inclusă în anul 1973 în componența orașului. Cartierul este amplasat pe malul Prutului. Numărul caselor în 1902 era 44; populația satului constituia 498 persoane. Țăranii posedau pământ de Împroprietărire 380 desetine, iar moștenitorii Smarandei Bantaș au 467 desetine. Satul era înconjurat de vii și livezi cu pomi.
Cartierul Mânzăteștii-Vechi - altă denumire: Vasilica, fost sat inclus în 1968 în satul Berești, ulterior unit cu Ungheniul. La începutul secolului XX în Mânzăteștii Vechi locuaiu 357 de persoane în 42 case. Țăranii posedau pământ cu o suprafață toatală de 432 desetine. Proprietarul, grecul Arghiropulo, care a cumpărat moșia lui Nacco, avea aci 218 desetine.
Cartierul Tineretului - acesta este construit recent în anii 1980;
Populație
La recensământul din 2004 orașul Ungheni avea o populație de 32.530 persoane. Față de anul 1989, numărul populatiei orașului s-a redus cu 0,9%.
Orașul Ungheni are o populație de 43.000 locuitori, dintre care populația economic activă numără circa 26.700 persoane sau 62% din numărul total. Cea mai mare parte a populației activează în sfera neproductivă. În industrie sunt angajați circa 2.200 persoane, în sfera prestări servicii – 5.400 persoane. Orașul Ungheni este o localitate multinațională, însă preponderent este locuită de români – peste 68%, apoi ruși – 14,5%, ucraineni – 14,4%, belorușii, evreii și alte naționalități – împreună alcătuiesc circa 3% din totalul populației.
Economie
Ungheni este unul din cele mai active orașe din Republica Moldova, în ce privește atragerea resurselor financiare din proiecte, alocarea granturilor și investițiilor pentru dezvoltarea economiei și infrastructurii orașului. Au fost create zone libere privind activitatea de antreprenoriat, întreprinderi mixte cu participarea investițiilor străine. Avantajul plasării geografice constă în căile de tranzit și vamale de ieșire spre Europa Centrală, condiții pentru dezvoltarea unei zone agricole ecologic pure. Problema care există în regiune este criza de cadre calificate necesare la condițiile economiei de piață [15].
În orașul Ungheni sunt înregistrați circa 1250 agenți economici, cea mai mare parte activează în domeniul comerțului – 179, de asemeni în alte ramuri ale economiei locale: industrie – 38, agricultură – 29, construcții – 16, transport – 3. Vânzările nete în economia locală au înregistrat creșteri semnificative în ultimii ani, în anul 2002 ajungând peste 505 mln. lei. Repartizarea veniturilor pe ramuri ale economiei locale este relativ constantă: în industrie veniturile au fost de peste 218 mln. lei sau 43%, în sfera prestări servicii – 290 mln. lei sau, respectiv, 57%. Pe lângă acestea, un aport deosebit la asigurarea securității și ordinii publlice, activează Întreprinderea de Stat „Servicii Paza M.A.I.” subdiviziunea Ungheni, în componența căruia este inclusă atît garda de corp cît și paza fizică a blocurilor și clădirilor comericiale.
Finanțele publice[modificare]
Orașul Ungheni datorită întreprinderilor din teritoriu care funcționează și vieții economice relativ stabile are o pondere destul de semnificativă a veniturilor proprii și defalcărilor în totalul veniturilor. Această tendință s-a menținut stabil în ultimii ani, cu o ușoară creștere a ponderii defalcărilor în structura veniturilor.
Dacă analizăm structura cheltuielilor bugetului local, constatăm că cel mai semnificativ sunt cheltuielile pentru educație, care constituie în ultimul an 59,8% ceea ce este caracteristic tuturor localităților Moldovei. O trăsătură specifică, pozitivă pentru orașul Ungheni, este ponderea și volumul cheltuielilor pentru construcția și întreținerea drumurilor în structura cheltuielilor publice locale.

Industrie
Orașul are o industrie diversificată, fiind reprezentat de întreprinderi din industria alimentară, ușoară, de confecții și a materialelor de construcție. Resursele de muncă în industrie, estimate la 1 ianuarie 2003, constituie 2.167 persoane. În sectorul industrial activează peste 38 de întreprinderi.
În industria alimentară principalele întreprinderi sunt: „Ungheni Vin” care se ocupă cu producerea vinului, S.A. „Ecovit” – producător al conservelor și sucurilor, Fabrica de conserve, S.A. „Cereale-Prut”, S.R.L. "Danova-Prim". În industria ușoară și de confecție activează: S.R.L. „Moldabela”, producător de covoare, ÎCS "Lear Corpration" S.R.L.care se ocupă cu confecționarea huselor avînd circa 700 de angajați.
Indutria ușoare este una din subramurile cele mai reprezentative ale orașului.În 1980 e a fost fondată întreprinderea „Covoare-Ungheni” este cea mai mare fabrică de covoare din Moldova cunoscută de către cumpărătorii din țară și de peste hotare pentru calitate și originalitatea lor. În 2001, fabrica „Covoare Ungheni” a fost divizată în două întreprinderi separate: „Moldabela”, care produce covoare și „Covoare Ungheni”, care produce fibre textile – materie primă pentru covoare. Cifra de afaceri a fabricii „Moldabela” pentru anul 2006 a constituit 21 milioane de dolari. Produsele „Moldabela” sunt exportate în aproximativ 30 de state din întreaga lume: Uniunea Europeană, CSI, America și Asia [16]. S.R.L.„Pro Style” care se ocupã cu confecționarea îmbrăcămintei,având 200 de angajați, iar cifra de afaceri oconstituie peste 4 mln. lei.
În domeniul construcției activează 2 întreprinderi ce confecționează materiale de construcție: „Javelin N.A.” S.R.L. și „BNV” S.R.L. În domeniul ceramicii: „Ceramica-Ungheni” S.A., unica întreprindere de ceramică din republică. În domeniul transporturilor activează 3 întreprinderi, cele mai principale fiind: „Rincor Prim” S.R.L. – transportul comunal.
Agricultură
Comerț
În sfera comerțului activează 179 întreprinderi. Cele mai importante întreprinderi sunt: „Ninel” S.A. „Cosânzeana” S.A. ,,Uni-Market S.A ,,SRL Unfloria S.A
ZEL „Ungheni–Business”[modificare]
Pe data de 25.07.2002 s-a înființat Zona Economică Liberă “Ungheni–Business” pe un termen de 25 ani cu o suprafață de 42,34 ha, amplasată în partea de nord-vest, în zona industrială a orașului Ungheni cu acces la calea ferată, care face posibilă legătura cu nordul, centrul, și sudul Republicii, cât și cu exteriorul. Zona este creata pe baza a 13 intreprinderi de diferite ramuri, unde exista deja toata infrastructura necesara pentru dezvoltarea afacerii (acces la drumuri auto locale si internationale, acces la calea ferată de tip european și rusesc, apeducte, canalizare, sisteme de telecomunicații și termificare, gazificare, energie electrică, depozite).
La 1 ianuarie 2011, pe teritoriul zonei libere erau înregistrați 34 de rezidenți, dintre care întreprinderi cu capital din Italia, Austria, România, Rusia și Belgia. Numărul angajaților constituie peste 1800 de persoane. În cadrul întreprinderilor rezidenți activau 1846 de persoane, iar volumul total de investiții în zona liberă a atins nivelul de 31,4 mil. dolari SUA. Principalul gen de activitate al rezidenților este producția industrială (91,8% din vânzările totale)[17]. Unul dintre cei mai mari rezidenți în ZEL „Ungheni-Business”, corporația americană „Lear”, produce huse și alte articole din textile pentru industria de automobile. Cea mai mare parte a producției industriale, circa 78%, a fost exportată, iar pe teritoriul Republicii Moldova a fost livrat 7% [17]
Dezvoltarea cu succes a ZEL Ungheni-Business se datorează mai ales proximității graniței cu Uniunea Europeană, în care după aderarea României la UE s-au stabilit mai multe companii din România, UE și Turcia, în căutare de facilități și forță de muncă mai ieftină [17].

Infrastructură
Orașul are un grad înalt de gazificare datorită dării în exploatare în anul 2002 a gazoductului Călărași-Ungheni. Este asigurată aprovizionarea cu apă a populației. Rețeaua de apă, canalizare și electricitate acoperă în întregime teritoriul orașului[18]. Pentru construcția și întreținerea drumurilor în anul 2002 au fost alocați peste 2,15 mln. lei, ceea ce este un indicator ridicat comparativ cu alte localități urbane din republică.

Transport
Ungheniul are o rețea de drumuri de importanță națională și locală bine dezvoltată, fiind un important nod feroviar și punct de frontieră vamal ce conectează rețeaua internă cu exteriorul. Stația de cale ferată Ungheni este punct internațional de trecere; se efectuează transport de mărfuri și de pasageri. Reprezintă cel mai mare nod de cale ferată din centrul țării.
Se preconizează construcția autostrăzii Ungheni-Iași-Târgu Mureș, conectându-se cu Autostrada Transilvania.
Orașul dispune și de un port fluvial pe Prut care se află în gestiunea Întreprinderii de Stat ”Portul Fluvial Ungheni” [19]. Portul fluvial Ungheni este unul din cele patru porturi fluviale existente în prezent în Republica Moldova. În ultimii ani a continuat amenjarea râului Prut. Recent, în acest sens pentru întreținerea sectorului tehnic Ungheni, au fost efectuate lucrări de adâncime și îndreptare a albiei râului Prut pe un sector cu lungimea de 385-405 km.

Telecomunicații
Telefonia este asigurată pe toată suprafața municipiului de către S.A. „Moldtelecom”, iar cea mobilă de către operatorii „Orange” SA „Moldcell” SA și parțial de „Vodafone România” SA, „Cosmote Romanian Mobile Telecommunications” SA, „Orange România” SA.
În 2010 compania StarNet a inaugurat un centru regional în Ungheni pentru acordarea serviciilor de internet, telefonie și televiziune interactivă [20].

Cultură
Cultura orașului este reprezentată de un Centru de cultură care întrunește un Palat de cultură, o școală de muzică, una de arte plastice, un muzeu de istorie și etnografie, 5 biblioteci, 2 case de cultură și un cinematograf cu 2 săli de cinema cu o capacitate de 710 locuri. Activitatea culturală în orașul Ungheni se desfășoară în Muzeul de Istorie și Etnografie, care are circa 4000 de exponate catalogate, inclusiv din epoca paleoliticului.
Cele mai importante evenimente culturale care au loc la Ungheni sunt: Festivalul Național al Obiceiurilor de Iarnă, ce se desfășoară anual la sfârșitul lunii decembrie, la care participă colective din toată țara; Tabăra de Sculptură Ungheni, ce se desfășoară bienal în lunile august-septembrie, la care participă cei mai valoroși sculptori din țară și de peste hotare. Al treilea eveniment de importanță națională este Târgul Național de Ceramică, desfășurat anual la 20 august și având la bază tradiția olăritului din regiune. Participă ceramiști din toată țara.
Activează două grupuri artistice: Ansamblul de Cântece și Dansuri Populare „Struguraș” și Ansamblul de Dans Popular „Muguraș”. Ansamblul de Cântece și Dansuri Populare „Struguraș” activează din 1946. De-a lungul existenței sale a întreprins turnee în Ucraina, Bulgaria, Grecia, Belarus, Armenia, Țările Baltice, România, China, Egipt, Grecia, Irak, Germania, fiind apreciat cu mențiuni și diplome. Este medaliat cu aur la Festivalul Unional de Folclor (în cadrul URSS), ediția I.
Monumente arhitecturale
Catedrala „Sf. Alexandru Nevski”, monument ecleziastic, de istorie și arhitectură, ridicată în cinstea războiului ruso-turc din anii 1877-1878
Biserica „Sf. Nicolae”, monument ecleziastic și de istorie, ridicată în anul 1882, de către prințul Constantin Moruzi. În cavoul acestei biserici este înmormîntat ctitorul ei.
Crucea Eroilor Neamului, ridicată în cinstea martirilor perioadei de ocupație sovietică
Mănăstirea „Sf. M. Mc. Gheorghe”
Monument la mormântul ostașilor căzuți în 1944
Monument în memoria pământenilor căzuți în 1941–1945 (1968)
Obeliscul ridicat în cinstea Diviziei a 252-a, participantă la eliberarea Ungheniului în 1944

Mass-media
La ungheni se editează dou ziare locale. Ziarul „Unghiul” a fost fondat în 1997 de patru jurnaliști. În anul 2001, „Unghiul” a fost singurul ziar din Republica Moldova care, din veniturile proprii, și-a procurat un sediu și o mașină a redacției. Salariile angajaților erau, dar și sunt mult mai mari decât la alte publicații locale, iar tirajul comun al edițiilor în limbile română și rusă în 2001-2003 depășea 9.000 exemplare (la începutul anului 2011, tirajul ziarului era de circa 11.000 de exemplare) [21].
În 1999, cotidianul „Flux” din Chișinău a fondat trei ediții județene, inclusiv „Flux de Ungheni”, însă până la sfârșitul aceluiași ani își încetează existența [21].
Din 2007 apare apare un ziar nou „Expresul de Ungheni”, fondat de SRL „Miraza” [21].
La 11 noiembrie 2010 este lansată prima publicație online independentă de tip portal de știri din orașul Ungheni - Ungheni.tv - o platformă new media de informare în timp real, cu cele mai actuale știri.
Educație[modificare]

În prezent în oraș sunt 6 licee, 2 școli medii, 2 școli primare, o școală-internat cu o capacitate de 420 locuri, 5 grădinițe pentru micuți cu un contingent de circa 1500 de copii, 2 școli polivalente, 2 colegii: de medicină și agroindustrial, sediul USM, 2 școli sportive, o școală de muzică și o școală de arte plastice. În total în instituțiile de învățământ din oraș sunt antrenați circa 12.000 copii.

Sănătate
În oraș funcționează Spitalul Raional cu o capacitate de 450 paturi, un Centru de sănatate și un centru al medicilor de familie [22].

Relații externe
Orașe înfrățite
Ungheni este înfrățit cu 5 orașe din diverse țări cu care menține relații de colaborare în domeniul economic și socio-cultural.
În anul 2000 a fost încheiat un acord de înfrățire cu orașul Winston-Salem din SUA, de la care a primit ajutor prin intermediul programului Counterpart International. În vederea intensificării relațiilor au fost efectuate vizite reciproce de misiuni economice. A fost primită asistență la crearea Zonei Economice Libere „Ungheni-Business”. În anul 2002 a avut loc înfrățirea cu orașul cazah Lisacovsk, cu care de asemenea s-au efectuat vizite reciproce și schimb de experiență în vederea activității Zonelor Economice Libere.
În anul 2003 au fost stabilite legături cu orașele Dmitrovsk din Rusia, Konin din Polonia și Vasilikov din Ucraina. În aceste orașe au fost făcute vizite reciproce, inclusiv schimburi de elevi, schimburi de experiență în domeniul administrației publice locale.
 Reghin, România
 Winston-Salem, Carolina de Nord, SUA
 Konin, Polonia
 Carmel, Israel
 Dmitrovsc, Rusia
 Vasilcov, Ucraina
 Auce, Letonia

Consulate
La 26 mai 2011, a fost deschis oficial Consulatul României la Ungheni, deși funcționa de o lună. Ceremonia a fost fastuaosă, la ea participând miniștrii de externe ai României și Moldovei: Teodor Baconschi și Iurie Leancă. Pentru început, Oficiul consular al României la Ungheni va emite numai permise de mic trafic la frontieră. Actele pot fi depuse de luni până vineri, între orele 8.00 și 14.00. Pentru alte servicii consulare, doritorii vor putea să se adreseze la Consulatul general din Bălți[23].

Personalități
I. A. L. Diamond - autor de scenarii, născut în Ungheni
Alexandru G.- CIA reprezentativ
Vitalii Lupașcu - regizor
Gustave Eiffel, cel care a construit renumitul turn din Paris, în anul 1877 sosește la Ungheni și efectuează un studiu de fezabilitate pentru construcția podului de cale ferată peste Prut.
Constantin Moruzi, domnitor al Moldovei între 1777-1782, este originar din Ungheni, iar în anul 1782 edifică o biserică în oraș, actuala Sf. Ierarh Nicolai. Fiul lui, Dumitru Moruzzi, vestit analist politic și scriitor, și-a făcut studiile la Sorbona.

Bibliografie
Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, vol.II, D.I.R.
Veacul XVI, A. Moldova, vol.III (1571-1590)
Cugetul, Revista de Istorie și Științe Umaniste, 1994, nr.1
Relații etnice și politice în Moldova meridionala în sec.X-XIII, Spinei V., Iași 1985
D.R.N., A. Moldova, vol.II
Ioniță Veaceslav : Ghidul orașelor din Republica Moldova/ Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5
Populația stabilă, la începutul anului după raioane și orașe și ani, [[Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova].
Vezi și

Ungheni, Iași
Legături externe

Pagina oficială a orasului"
Pagina neoficiala a orasului"
Diverse informații despre oraș
Zona Economica Libera "Ungheni-Business"
Liceul Teoretic "Vasile Alecsandri" Ungheni
Vremea în Ungheni
UNGHENI.TV - primul portal rich media de știri din Ungheni, Moldova
Ziarul „Unghiul”
Ziarul „Expresul de Ungheni”

Note
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ungheni
^ Numărul populației stabile al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2013, în profil teritorial
^ Hâncu, Ion. Vetre strămoșești din Republica Moldova. Material arheologic informativ-didactic. -Chi.: Editura Știința, 2003. - 508 p. ISBN 9975-67-297-3
^ Judetul Iasi
^ Poștarencu, Dinu. Organizarea administrativ-teritorială a Basarabiei în perioada țaristă. Tyragetia, s.n., vol. III [XVIII], nr. 2, 2009, p. 203-212.
^ Zamfir Ralli-Arbore. Dicționarul geografic al Basarabaiei. Reeditare după ediția: București 1904. Editura Museum Chișinău, Fundația Culturală Română. 2001. 235 p.
^ Starea de conservare a biodiversității în zona transfrontalieră România – Republica Moldova. Proiect PHARE RO 2004/016-941, 1 ianuarie 2002. Accesat 11 ianuarie 2012.
^ Cazac, V.; Bejenaru, Gh. Afluenții Prutului de pe teritoriul Republicii Moldova. Regimul hidrologic și parametrii morfometrici principali. Mediul ambiant, NR. 5 (29), octombrie 2006, p. 19-21.
^ Postolache, Gh.; Teleuță, A.; Mirona, A.; Covali, V. Conservarea diversității vegetației din lunca Prutului. Mediul ambiant, NR. 5 (29), octombrie 2006, p. 26-30.
^ Ungheni și-a ales primarul – Alexandru Ambros. Expresul de Ungheni, 20 iunie, 2011. Accesat 11 ianuarie 2012.
^ Gheorghe Obadă. Alegătorii din raionul Ungheni și-au ales primarii.... Unghiul, accesat 11 ianuarie 2012.
^ Sanduleac, Nicolae. PLDM + PCRM = 3 viceprimari. Unghiul, accesat 11 ianuarie 2012.
^ A plătit cu fotoliul de viceprimar funcția de lider de partid. Expresul.com, 5 aprilie 2012. Accesat 6 aprilie 2012.
^ Cuibaru, Tatiana. ...și prima ședință a Сonsiliului orășenesc Ungheni. Unghiul, accesat 11 ianuarie 2012.
^ Orașul Ungheni va avea trei viceprimari. Vezi cine sînt aceștia. Expresul de Ungheni, 26 iulie 2011. Accesat 11 ianuarie 2012.
^ Agarcova, L. (decembrie 2004). Concepția Dezvoltării Durabile Urbane a Republicii Moldova. Chișinău: Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Proiectul „Moldova fermecătoare”. pp. 39. Accesat la 21 ianuarie 2010.
^ Regiunea de Dezvoltare Centru: Strategia de dezvoltare regională (document în lucru). Document elaborat în cadrul Proiectului UE: „Suport pentru Organele de Implementare a Dezvoltării Regionale”, Septembrie 2007. p. 72. Accesat 11 ianuarie 2012.
^ a b c Tomea, Ion; Chivriga, Viorel. Problemele și perspectivele zonelor economice libere în Republica Moldova. – Ch.: IDIS “Viitorul”, 2011 (Tipogr. “MS Logo” SRL). – 48 p. – (Politici Publice; Nr 5, 2011, ISBN 978-9975-4007-6-3) ISBN 978-9975-4193-9-0
^ 18
^ Zaharia, Igor. Reanimarea flotei fluviale moldovenești. Revista apelor, nr. 5, 2009, p. 13-16. ISSN 1857-2774
^ 2 ani de Internet, Telefonie și Televiziune în Ungheni. Timpul, 18 aprilie 2012. Accesat 20 aprilie 2012.
^ a b c Evoluția presei locale din Moldova în perioada 1990-2010. Asociația Presei Independente, Chișinău, 2011. - 37 p. Accesat 8 septembrie 2011.
^ p. 14.
^ Consulatul României de la Ungheni a fost deschis oficial. Expresul de Ungheni, 27 mai, 2011. Accesat 11 ianuarie 2012.

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ungheni