Personalități marcante a Raionulu Ungheni

joi, 14 martie 2024

Veste bună pentru Republica Moldova. Țara noastră are potențial în ceea ce privește turismul rural

În 2023, UN Tourism a realizat primul sondaj global pentru turismul rural. Republica Moldova are un potențial mare la acest capitol.



‼️ Sondajul, a fost realizat în cadrul a 79 de ţări măsurând percepţiile guvernelor despre principalele provocări ale turismului ca instrument al dezvoltării rurale. Infrastructura a fost prioritatea principală pentru majoritatea țărilor care au răspuns la sondaj.

📍 În cadrul acestui subiect, șapte provocări au fost identificate și măsurate în funcție de prioritățile lor pentru țări, cuprinzând deficiențele din domenii critice precum transportul, serviciile de bază, telecomunicațiile și planificarea securității.

✅ Deficiențe în drumuri, porturi, aeroporturi și alte infrastructuri care permit accesul în zonele rurale a fost provocarea de top, 34 de țări clasându-l ca fiind cea mai semnificativă.
✅Pentru 15 țări, a doua cea mai importantă provocare a fost „lipsa serviciilor de bază (inclusiv apă potabilă, canalizare, sisteme de salubritate și electricitate)”.
🌍 Abordarea acestor probleme este esențială pentru promovarea dezvoltării durabile și pentru îmbunătățirea bunăstării populațiilor rurale din întreaga lume.


Amintim că până pe 25 martie, ora: 16:00, satele din Republica Moldova pot aplica la concursul ,,Best Tourism Villages” organizat de UN Tourism. 🇺🇳
🗓️ Propunerile, conform Formularului completat, se vor trimite către Oficiul Național al Turismului, la adresa office@turism.gov.md.

luni, 4 martie 2024

Proiectul „Destinatia Anului” 2024 România & Republica Moldova

Oficiul Național al Turismului, Ministerul Culturii al Republicii Moldova împreună cu Asociația Institutul pentru Orașe Vizionare din România anunță extinderea concursului „Destinatia Anului” în Republica Moldova, care este un proiect turistic și cultural de cea mai mare importanță în România.

1️⃣0️⃣ reprezentanți ai Republicii Moldova au oportunitatea de a se înscrie în concurs!



🎯Scopul proiectului este încurajarea competitivității în vederea creșterii notorietății și consolidării poziției Republicii Moldova ca destinație turistică prin promovarea brandului turistic de țară, a destinațiilor, formelor de turism și produselor turistice din Moldova pe piața internă și în România.

Concursul se va desfășura în 2 etape:

✅Etapa 1: Înscrieri și Nominalizări 

✅Etapa 2: Scorul Final

🏆Se vor acorda următoarele premii: 

✅ 7 premii pentru destinații turistice: Orașe care inspiră, Stațiuni turistice, Tărâmuri cu tradiție și istorie, Regiuni eco-turistice, Sat de poveste, Marele premiu Destinația Anului.

✅7 premii pentru atracții turistice: Distracție și aventură, Atracții cultural-educative, Wellness, Cazări epice- resorturi, Cazări epice – boutique, Experiențe gastronomice, Cea mai bună promovare.

✅Un premiu special: Destinația Anului în Republica Moldova .

👏Finaliștii din Republica Moldova vor fi votați în aceleași categorii ca și cele din România: Vot Public, Vot Juriu, Cercetarea Destinației Vizionare. 

📥Votul publicului nu depinde de granițe: pot vota cetățeni români, moldoveni sau ai altor țări care doresc să-și exprime preferința. 

🔺Dacă sunteți convinși că destinația Dvs. are cel mai mare potențial de atragere a turiștilor și promovează cultura, tradițiile și obiceiurile natale cel mai bine, vă recomandăm să vă înscrieți la acest concurs! 

📩Propunerile, conform Formularului completat, se vor expedia către Oficiul Național al Turismului, la adresa office@turism.gov.md până la data de 14 martie 2024.

joi, 15 februarie 2024

Veste bună pentru cei interesați de turismul moldovenesc! Oficiul Național al Turismului al Republicii Moldova anunță un eveniment de amploare

Oficiul Național al Turismului al Republicii Moldova vă invită să participați la cel mai mare eveniment dedicat turismului național, „Tourism & Travel Expo” din acest an, 2024!

Programul complet poate fi văzut aici.



Astfel, în perioada 16-18 februarie 2024 v-a avea loc expoziția de turism „Tourism & Travel Expo” la C.I.E Moldexpo.



ℹ️📍 Expoziția este unicul eveniment de profil din țară menit să contribuie la dezvoltarea industriei ospitalităţii, la sporirea calităţii serviciilor din domeniu, la apropierea destinaţiilor turistice de toate categoriile de beneficiari.

 😍 Fiind oaspeții noștri, veți avea ocazia de a beneficia de cele mai bune oferte naționale și internaționale ale anului 2024. Veți face cunoștință cu cele mai avantajoase tururi vinicole, culturale și gastronomice autentice. 

📌 La eveniment vor fi prezenți reprezentanți ai pensiunilor, cramelor, vinăriilor și agențiilor de turism naționale și internaționale, care vor pune accente pe tradiții autentice și folclor, elemente de atracție turistică, atât pentru publicul local, cât și pentru turiștii străini.

📍 Agențiile de turism și tur-operatorii locali, membri ai Asociației Naționale a Agenților Economici de Turism din Moldova și Asociația Patronală a Industriei Turismului din RM, vor prezenta cele mai favorabile oferte ale anului 2024. 

🏚️🇲🇩 De asemenea veți fi plăcut surprinși de stand-urile pregătite de consiliile raionale ale Republicii Moldova, care sunt: Сahul, Călărași, Criuleni, Glodeni, Drochia, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Strășeni, Ștefan- Vodă, Ungheni și UTA Gagauzia, care vor promova porturile naționale, bucatele regionale și meșteșugăriile tradiționale corespunzătoare zonei. 

🇲🇩 Sunteți invitați cu toții să fiți prezenți la Festivalul-concurs “Brâul Moldovei”, care constă din 3 părți: jurizarea stand-urilor amenajate în stilul specificului regiunii, defileu al porturilor naționale și dansul brâului. 

🇺🇳 Misiunea reprezentanților internaționali 🇷🇴 România, 🇧🇬 Bulgaria, 🇸🇰 Slovacia și 🇦🇲 Armenia, va fi de a susține turismul cultural, rural, de aventură, gastronomic și vitivinicol din fiecare țară, conform tradițiilor și obiceiurilor sale. 

 🕗 🗓️ Vă așteptăm cu drag din 16 până pe 18 februarie la C.I.E Moldexpo pavilionul central, în intervalul orelor 10:00- 18:00, iar duminică până la 16:00.

🔹Organizatori: Ministerul Culturii, Oficiul Național al Turismului, și Centrul Internațional de Expoziții „Moldexpo” S.A. 

duminică, 4 februarie 2024

ATENȚIE CONCURS / Primăria municipiului Ungheni lansează ediția a II-a a Expoziției-concurs de creație artistică „Ungheni și orașele înfrățite”


Primăria municipiului Ungheni lansează ediția a II-a a Expoziției-concurs de creație artistică „Ungheni și orașele înfrățite”. Genericul din acest an este: „Hai să ne cunoaștem – imagini din orașul meu”. 


Pot partifcipa tineri din cele 20 de orașe înfrățite, dar și din municipiul Ungheni. Expoziția-concurs Internațională de Creație Artistică „Ungheni și orașele înfrățite” a ajuns la ediția a II-a. 

Expoziția-concurs este organizat o dată la doi ani de către Primăria municipiului Ungheni, parteneriat cu Școala de Arte Plastice „Raisa Cojocaru” din municipiul Ungheni. Activitățile de organizare, desfășurare și evaluare a creațiilor expuse în cadrul Expoziției-Concurs vor fi realizate de către persoanele responsabile din cadrul Primăriei mun. Ungheni și a persoanelor competente din domeniul Artelor plastice.

Pentru mai multe detalii, accesați linkul către regulament.

luni, 25 noiembrie 2019

Cartea Nicolae Paliț pentru neam, pentru popor

Să ne cunoaștem valorile, neamul și personalitățile.
Astăzi vă prezint cartea Nicolae Paliț pentru neam pentru popor : [interpret de muzică populată, Artist al Poporului] / coord. de ed. și autor de texte: Iulia Paliț. – Chișinău : Lyceum, 2017. - 108 p. : fot.
 


Cartea include un set de articole în presa națională și locală, fotografii color din arhiva personală, dar și schițe din viața personală.

Absolvind Institutul de Arte, a fost repartizat la Ungheni, unde s-a împotmolit în diferite funcţii administrative, care l-au atras exact cum atrage mlaştina pe toţi cei căzuţi în ea: de la metodist, metodist superior, şef al Direcţiei judeţene de Cultură, până la Ministerul Culturii. Ce-i drept, el nu se lasă de cântat, însă o face mai mult ocazional. în '95, câştigă Concursul republican al interpreţilor de cântec folcloric „Tamara Ciobanu”, totodată mai înregistrează câteva cântece cu orchestra „Folclor" şi cam atât. Şi atunci mi-am dat seama din ce cauză numele acestui Nicolae apărea cam rar în eter şi nu răsuna prea des în scenele de concert: îl împăienjeniseră funcţiile administrative, care nu-i prea lăsau loc de cântec. Noroc de Vladimir Curbet, maestru adevărat al dansului, dar înzestrat şi cu aptitudinea de a descoperi şi aprecia talentul prin care Pronia blagosloveşte şi miruieşte pe cineva. Şi iată că, trecând într-o zi pe la minister şi văzându-l pe Nicolae concentrat, ca un adevărat birocrat, asupra hârtiilor ministeriale, îl întrebă: „Ce faci aici tu, Nicolae?” Nu mai aşteptă răspunsul, îl vociferă el însuşi, aşa, ca pentru sine, cu o vădită nuanţă de dezamăgire, în aşa fel, încât cel întrebat să-şi dea seama de nişte lucruri foarte importante: „Da eu credeam că tu faci cântece pentru popor... Să ştii, dragă Nicolae, s-o ştii de la mine - numai ele vor rămâne. Mâine-poimâine nimeni nici n-o să-şi aducă aminte că ai fost mare şef pe la minister, da cântecul, dacă ştii să-l îngâni bine, nu se uită". Şi l-a invitat în ansamblul JOC. Curbet mai era şi destul de şmecher. Văzând că Nicolae Paliţ are o voce frumoasă şi, pe lângă asta, ştiind că are şi o bogată experienţă de administrator în domeniul culturii, i-a propus nu doar postul de solist, dar şi cel de director executiv al ansamblului. Astfel, maestrul Curbet, se pricopsea cu doi iepuri dintr-o-mpuşcâturâ. După o mică ezitare, Nicolae Paliţ (după ce s-a consultat cu consoarta lulia, cunoscută specialistă în ale portului popular, poetă) a acceptat propunerea maestrului. De atunci, unde nu l-ar vedea pe Vladimir Curbet, îşi scoate politicos pălăria, făcând poclon în semn de închinăciune şi recunoştinţă pentru faptul că maestrul i-a schimbat radical biografia. Anume din acel moment se poate de spus că începe adevărata evoluţie creatoare a acestui interpret atât de adorat de majoritatea iubitorilor muzicii populare de la noi, pre nume Nicolae Paliţ.

Evoluează în calitate de solist cu aproape toate orchestrele de muzică populară de la noi, rămânând fidel orchestrei „Folclor"; participă la festivaluri internaţionale de folclor din România, Bulgaria, Polonia, Rusia, Egipt, Grecia, Italia, Portugalia, SUA, Spania, editează 7 albume de muzică populară, inclusiv 2 DVD-uri  o carieră muzicală de invidiat. Şi, cum i se cuvine unui adevărat interpret profesionist, cea mai mare atenţie Nicolae Paliţ o atrage repertoriului. O bună parte din cântecele sale le culege de la ţăranii de prin satele noastre. Adesea îl vedem interesându-se unde poate să găsească nişte purtători de folclor, pentru ca să-i roage să-i dea voie să scotocească în desaga lor - poate găseşte ceva demn de a fi scos în lume. Şi tot aşa, bătând când într-o poartă, când în alta, s-a pricopsit de la aceşti emotivi mânuitori ai sapei, care poartă cu drag în suflet cântecul nostru popular, transmiţându-l din tată-n fiu, precum o zestre inestimabilă, făcând-o cunoscută întregului neam.

Melodiile interpretului Nicolae Paliț pot fi ascultate și pe youtube.com.

luni, 18 iunie 2018

Nicolae şi Iulia Paliţ, bucuria de a dărui frumosul

Ea poetă, el interpret de muzică populară. Formează un cuplu de familie, dar şi unul de creaţie, căci adeseori participă împreună la spectacole de muzică şi poezie. Iulia şi Nicolae Paliţ, cei pe care lumea îi vede mereu alături, ca doi îndrăgostiţi. Prima întrebare pe care mulţi şi-o pun este cum reuşesc să menţină balanţa, un echilibru în viaţa artistică şi cea de familie?

„Noi avem o prioritate, chiar un noroc, sa fim împreună 24 din 24 de ore, deoarece facem parte din acelaşi domeniu de activitate – cultura, graţie căreia suntem de nedespărţit. Actul de creaţie este unul continuu, avem ce discuta, despre ceea ce am reuşit să facem, dar şi despre proiecte. Or, atunci când soţul şi soţia sunt din domenii diferite, mi se crează impresia că la un moment dat nu au ce discuta, fiecare trăieşte cu interesele sale. Şi viaţa le devine plictisitoare, dar noi nu avem cum să ne plictisim” – mărturiseşte Nicolae Paliţ.


„Faptul ca suntem în permanenţă împreună are o latură pozitivă – suntem mereu pe aceiaşi undă a creaţiei, în orice moment ne putem spune ideile, care, de regulă, vin spontan. Avem ce discuta, dar mai şi polemizăm, căci aşa presupune actul de creaţie. Fiecare cu părerea sa, dar până la urmă, în numele artei trebuie să se ajungă la un compromis. Trebuie să recunosc ca nu îmi place atunci când Nicolae intervine în text, iar lui nu îi place când eu nu vreau să cedez. în aceste momente discuţiile noastre capătă o altă intensitate, dar până la urmă constat că polemicile noastre sunt constructive. Aceasta datorită felului nostru de a fi perfecţionişti, de a vedea rezultatul muncii noastre cât mai frumos, pe placul celor cărora le este destinat –  publicului spectator. Da, suntem 24 din 24 de ore împreună. Este bine, este frumos, însă este şi a doua latură –  fiecare om are uneori nevoie să fie singur în intimitatea sa, chiar să contempleze singurătatea, dar omul de alaturi poate anume în acele momente doreşte să comunice cu tine. Oricum, şi eu consider că este mai bine când soţii sunt din acelaşi domeniu, decât să aibă activităţi diferite. Atunci involuntar încerci să-ţi urmăreşti partenerul de viată. Apare gelozia şi viaţa se complică” îşi completează Iulia Paliţ soţul.

Nicolae Paliţ este un artist îndrăgit, bine plasat in prim-planul vieţii artistice, cu mulţi admiratori, căruia i se spun cuvinte de laudă, de apreciere. Este mereu în centrul atenţiei, dar acest fapt nu o deranjează pe soţie, nu o face nici invidioasă, nici geloasă. Cu atât mai mult cu cât este şi meritul ei in formarea artistică a 'îndrăgitului interpret.


„Nu sunt o persoana care invidiază. Şi nici geloasă nu sunt, ba dimpotrivă, mă simt fericită când văd cât de iubit de public este Nicolae. Şi aceasta datorită faptului că are o sensibilitate şi un talent deosebit, inteligenţă, o ţinută scenică aparte. A ajuns la acest statut prin muncă şi perseverenţă. Deşi a cântat dintotdeauna, pe scena mare a aparut mai târziu şi a trebuit să recupereze nişte ani, dar şi-a luat revanşa. Ar părea nemodest din partea mea, dar nu pot să nu zic că am contribuit şi eu la popularitatea de care se bucură. L-am încurajat, l-am susţinut. Referitor le gelozie, ce să spun, doar că am încredere în el. Da, sunt şi unele momente care nu îmi plac, dar ele nu duc până la scene de gelozie, pur şi simplu sunt cam jenante. De exemplu, noi apărem împreuna în scenă şi la final vin doamne să se fotografieze doar cu Nicolae, să le dea autografe. Nu că m-ar deranja, dar mă miră faptul că nu se ţine cont de o etică anume, de bunul simţ.”

Iulia Paliţ, pe lângă faptul că este o poetă sensibilă, mai este si folcloristă, o buna cunoscătoare a creaţiei populare, a tot ce înseamnă tradiţii, obiceiuri, o promotoare a valorilor etern valabile. Astfel, într-un fel, supraveghează repertoriul lui Nicolae, dorind să fie de calitate, să lanseze cântece cu mesaj profund. 

„Nicolae a fost înzestrat cu talent deosebit, aşa cum spuneam, dar şi cu un bun simţ. Este şi foarte exigent în ceea ce priveşte repertoriul. Nu se grăbeşte să lanseze cântece, ca sa fie la număr. Cântecele sale au mesaj, spun ceva, de aceea şi sunt îndrăgite. Avem multe concerte împreună, eu prezint versuri, iar Nicolae cântă. Şi văd cât de atent ascultă publicul fiecare cântec, cum reacţionează la fiecare vers. Pentru că mesajul cântecelor lui Nicolae este despre viaţa omului, cu bucurii şi tristeţi. În tabloul descris muzical oricine se poate regăsi. Şi acest fapt mă bucură şi pe mine, care i-am scris o bună parte din texte, dar şi pe el, care le-a dat viaţă. în ce priveşte folclorul, aş vrea sa detaliez unele aspecte, pentru că de multe ori apare întrebarea dacă un artist cânta folclor autentic. Consider că este necesar să facem ordine în terminologie. în primul rând jurnaliştii să se documenteze, că de cele mai multe ori anume ei greşesc în acest sens, dar şi specialiştii în domeniu ar trebui să facă o sistematizare, o periodizare. Când spunem folclor autentic se face referire la folclorul care vine din istorie. Poporul a creat ceea ce a simţit.

Dacă vorbim despre folclorul personalizat, nu se ştie cine a inventat acest termen. Mesajul, adresarea în creaţiile folclorice lirice, în mare majoritate, venea de la persoana întâi. Personajul liric şi-a cântat sentimentele pe care le-a trăit. Cred că este greşit când se afirmă că acestea sunt cântece comerciale. Dacă unui om îi place un cântec, se regăseşte în mesajul acestuia, plăteşte la un post de radio sau televiziune ca să-l asculte. Deci, este de valoare. Dacă ar fi de proastă calitate omul nu ar plăti pentru el. Cine determină ce este comercial şi ce nu? În asemenea cazuri poate fi valoare sau nonvaloare” este de părere Iulia Paliţ.


„Este firesc ca un artist să facă o dedicaţie pentru omul drag, pentru părinţi. Să transmită prin cântec bucuria de copii, de nepoţi, de neam. Să cânte despre satul sau. Iar aceste sentimente trebuie descrise de cineva. Astfel, fiecare creator devine un exponent al poporului, iar un cântec devine popular dacă este îndrăgit de popor. Foarte multe dintre cele mai solicitate cântece populare au autori, cei care au scris textul şi muzica sau au făcut aranjamentul. Eu am avut marele noroc ca acum 23 de ani, când am obţinut Premiul I la concursul „Tamara Ciobanu” să fiu remarcat de dirijorul orchestrei „Folclor” Petre Neamţu, care mi-a propus să înregistrez câteva cântece în studiourile Radioteleviziunii. A fost începutul. Unul benefic. Nu voi obosi niciodată să amintesc că datorită lui Petre Neamţu, care mi-a întins o mână de ajutor, făcându-mi primele aranjamente şi soţiei mele, Iulia Paliţ, sfătoasă şi exigentă, am ajuns unde am ajuns. Şi le sunt recunoscător. La fel, şi regretatul Vladimir Curbet m-a susţinut. Pe timpuri, când activam la Ministerul Culturii, m-a invitat în orchestra Ansamblului de cântece şi dansuri populare „Joc”. Actualmente sunt agajatul orchestrei „Folclor” a Filarmonicii Naţionale şi, prin cumul, al orchestrei prezidenţiale. Desigur, pe parcursul anilor am colaborat cu orchestrele „Lăutarii”, „Joc”, „Mugurel”, „Fluieraş”, „Busuioc moldovenesc”, „Căruţa” „Rapsozii Moldovei”, orchestra fraţilor Advahov”. Mi-au tăcut aranjamente Petre Neamţu, Vasile lovu, Ionel Talambuţă, Ion Caranfil, Serghei Ciuhrii, Gheorghe Creţu, Ion Dascăl, Gheorghe Şevcişin, Mihai Amihălăchioaie, Ghenadie Platou, Vitalie Dorin, Anatol Viţu, Marin Bunea, Victor Mandalac, Anatol Nunu, specifică Nicolae.

Crescuţi într-o atmosferă de creaţie, copii le sunt pasionaţi de muzică şi poezie. Chiar dacă nu şi-au făcut din acestea meserie, contează că au simţul Frumosului şi îl altoiesc, la rândul lor, copiilor. Este o continuitate a dragostei pentru muzică şi poezie. „Nu am insistat ca copii să ne urmeze calea. În ceea ce mă priveşte pe mine, le-am altoit dragostea pentru muzică şi ei au conştientizat, probabil, că muzica are o forţă magică. Atunci când ne este greu pe suflet, dacă ascultăm o melodie, am putea evada din acea stare. Cântecul are un impact benefic asupra existenţei noastre. Ce ar fi viata noastră fără muzică?” se întreabă Nicolae Paliţ.

„Eu am făcut şi jurnalistica, am prezentat şi o emisiune la televiziune, împreună cu Mihai Cimpoi, „Casa Mare”. Astfel, aş putea spune că pe această dimensiune o fiică îmi urmeză calea. Activează la Radio Moldova. Tot ea scrie şi versuri. Deocamdată nu îndrăzneşte să le publice, dar cu siguranţă va face acest lucru. Altă fiică are o voce deosebită, dar nu şi-a făcut din cântec profesie. Zic şi eu, contează că sunt pasionaţi de Frumos. Poate nepoţii îşi vor face din aceasta meserie” conchide Iulia Paliţ. 


Reportajul a fost realizat de jurnalistul Anatol Caciuc de la Radio Moldova şi publicat în revista Отдыхай, iunie-iulie 2018, nr. 46.

joi, 31 mai 2018

Istoria satului Cioropcani din Ungheni

Satul Cioropcani, situat de-a lungul căii ferate Ungheni-Bălţi, s-a contopit cu aşezarea Stolniceni, cătunul Cioropcanii Noi şi casele din jurul gării, s-a apropiat vădit de Buciumeni şi Floreşti, formînd o singură comună în valea rîuşorului Gîrla Mare. E cam la jumătate de cale între Ungheni şi Făleşti. Pînă în orașul Ungheni sînt 33 km, pînă la Chişinău – 140 km.

Sute de ani în urmă nomazii veniţi pe cai tocmai din cîmpiile asiatice atacau şi prădau localităţile de pe aceste locuri, dar aveau şi pierderi umane. După tradiţiile lor răposaţii erau înhumaţi pe şesuri sau pe creste de dealuri, clădindu-li-se pe morminte movile mari de pămînt. Nomazii, ştiau să lupte pentru pradă, dar să muncească nu vroiau – movilele le făceau ostaticii, fiind impuşi cu forţa. Aceştea săpau groapa, o căptuşeau cu bîrne, ridicau movila din blocuri de pămînt crescut cu iarbă, tăiate din toloaca seculară. Lîngă Cioropcani s-au păstrat 2 movile funerare de acestea, care ne vorbesc că în această zonă erau localităţi străvechi.
Documentar însă Cioropcanii Vechi sînt atestaţi la 29 noiem. 1443 cu denumirea Cereucani. ESM confirmă: „Menţionat documentar în 1443”. Cioropcanii Noi îşi trag obîrşia din 1909, cînd în lunca Gîrla Mare s-au aşezat cu traiul nişte băjenari din Ucraina. Astăzi ambele localităţi sînt trecute în registrele administrative cu o singură denumire – Cioropcani.
La 29 noiembrie 1443 Domnitorul Moldovei Ştefan II făcu danie Mănăstirii Pobrata mai multe silişti şi moşii, incl. Cereucani. La 26 septembrie 1656 Vlasie Cioropcă, feciorul lui Io-naşco Cioropcă, dăruieşte Mănăstirii „Aron Vodă” de peste Prut „siliştea Cioropceni pe gîrlă mai jos de Stolniceni. Dabija Vodă întăreşte la 9 aprilie 1663 Mănăstirii „Aron Vodă” o jumătate din moşia Cioropcani. Voievodul Mihai Racoviţă la 20 decembrie 1703 reconfirmă prin carte domnească dania făcută acestei mănăstiri.
Manolachi Buznea, mareşal al nobilimii de Iaşi şi Soroca, în anii 1780-1850 stăpînea mari averi la Cioropcani şi Floreşti. El era căsătorit cu fiica lui Leonard pitarul, avînd în supuşenie 70 de familii de ţărani, poseda toată moşia satului Floreşti şi 1/2 din moşia satului Cioropcani. După decedarea lui Ma-nolache, la 21 decembrie 1850 moşia trecu în proprietatea soţiei acestuia – Mariei Buznea, apoi a feciorului Nicolae Buznea, în 1858 ţăranii au refuzat să iasă la muncă pe moşia boierească. Ei i-au bătut şi i-au alungat pe vechili. Autorităţile țariste au acţionat cu ajutorul unui escadron de cazaci. Ca rezultat, 7 țărani au fost arestaţi şi maltrataţi.
Recensămîntul din 1859 a găsit în Cioropcani 41 de case cu 92 de bărbaţi şi 90 de femei. Nu aveau biserică. Urmaşii boierilor Buznea Vartic aveau în Cioropcani, Floreşti şi Buciumeni 2.250 desetine de pămînt. În vara anului 1875 65 de bărbaţi din Cioropcani au fost scoşi să lucreze la construcţia drumului Bălţi-Sculeni. Avînd numai 8 pluguri şi 20 de care cu boi, ţăranii din Cioropcani în 1876 au însămînţat cu grîu 220 desetine, cu ovăz – 10 şi cu orz – 60 desetine. Aveau o moară de vînt şi o moară de apă. Pentru cele 290 des. de pămînt date ţăranilor cu titlu de „nadeluri”, boierul Nicolae Buznea a încasat de la săteni 6.975 ruble. În 1898 Sofia Gafencu stăpînea la Cioropcani şi Floreşti 1.620 desetine, ţăranii – 295 desetine.
Cioropcanii din volostea Sculeni în 1904 numărau 39 de ogrăzi cu 357 de suflete. Dvoreanca Sofia
Gafencu avea moară cu aburi. În 1909 apar Cioropcanii Noi, fiind incluşi în parohia Buciumeni. Cătunul populat cu ruteni crescu repede, în 1923 Cioropcanii Vechi numărau 64 de case (232 de locuitori), Cioropcanii Noi aveau de acum 180 de ogrăzi, în care viețuiau 1.045 de oameni.
Ambele aşezări erau administrate de primăria din Stolniceni. Cioropcanii Noi au fost întemeiaţi de moşieriţa Sofia Gafencu. În 1933 Vasile Ghebos poseda o moară în Cioropcanii Vechi, Iacob Ponomariu – una în Cioropcanii Noi.
În primele săptămîni de război din vara anului 1941 Saşa Cabancea, secretarul organizaţiei komsomoliste din Cioropcanii Noi, deveni cercetaş în folosul unităţilor sovietice, fapt pentru care fasciştii l-au împuşcat în c-rul satului. în războiul din 1941-1945 localitatea a pierdut 14 bărbaţi: Vasile Atamaniuc, Gheorghe Babin, Dumitru Baran, Ion Baran, Ion Bejenaru, Alexandru Cabancea, Tudor Donic, Vasile Luchiac, Vasile Mandalac, Vasile Mitriniuc, Ion Robuleţ, Simion Saşco, Simion Snigur, Alexandru Savca.
Trei familii – a lui Nicolae Snigur, a Eugeniei Rusu şi a Mariei Rusu, au avut soarta amară a deportărilor.
Autorităţile sovietice la 10 noiembrie 1940 au înregistrat în Cioropcanii Vechi 325 de suflete, în Cioropcanii Noi – 1.080, peste 9 ani, în 1949, aici trăiau respectiv 312 şi 945 de oameni. În 1979 satele contopite în unul sindur cu denumirea Cioropcani vieţuiau 1.326 de bărbaţi şi 1.464 de femei, în 1989 – în 162 de bărbaţi şi 1.464 de femei, în 1994 – 812 bărbaţi şi 820 de femei. Ambele sate au format după război un singur kolhoz – „Maiak” („Farul”). Mai multe construcţii au fost amplasate în Cioropcanii Noi - şcoala medie, punctul medical, cafeneaua, magazinele, grădiniţa de copii, monumentul gloriei militare, Cioropcanii Vechi alegîndu-se cu şcoală primară, un club, creşă, magazin.
În războiul din Afganistan Cioropcanii l-au pierdut pe Victor Andreiciuc (6 dec. 1959 – 1 sept. 1980), mobilizat în Armata Sovietică de CMR Ungheni. A efectuat peste 25 de curse de luptă. Ordinul Steaua Roşie. E înmormîntat la baştină.
Spre sfîrșitul sec. XX în Cioropcani sînt înfiinţate două asociaţii de gospodării ţărăneşti – „Uncermol” şi „Petru Răileanu”. Cotaşii neasociaţi îşi lucrau loturile individual. La 1 ianuarie 2002 Cioropcanii numărau 1699 de locuitori.

Sursa: Cioropcani: Localitățile Republicii Moldova, vol. 4: Ci-Cor., Chișinău: Draghiște, 2002, pp. 126-127.